#diagnostic

• Ab love principium - Aforism latin adaptat în metodologologia medicală și epidemiologie însemnând 'să începem cu ceea ce este cel mai important' (literal: 'începutul de la Jupiter'). În diagnosticul clinic, toxicologie și investigarea epidemiologică, maxima impune regula de a începe evaluarea cu ipoteza cea mai probabilă, cu toxicul cel mai periculos sau cu organul vital cel mai afectat, pentru a optimiza timpul de intervenție și a salva viața pacientului.
• Abderhalden - Eponim medical legat de numele biochimistului Emil Abderhalden, utilizat pentru a desemna reacția imunologică de apărare (reacția Abderhalden) bazată pe fermenții de apărare din ser, folosită în trecut pentru diagnosticarea precoce a sarcinii sau a anumitor afecțiuni oncologice și psihiatrice (precum demența precoce). De asemenea, termenul definește sindromul Abderhalden-Kaufmann-Lignac, o tulburare metabolică congenitală rară caracterizată prin cistinoză și nanism renal.
• abdomenoscop - Denumire arhaică sau istorică pentru endoscopul utilizat în trecut la examinarea directă a cavității abdominale (precursor al laparoscopului modern). În semiologia clinică timpurie, introducerea abdomenoscopului a permis medicilor să verifice vizual ipotezele somatice ale pacienților alienați, eliminând suspiciunile de tumori reale în cazurile de delir hipocondriac grav sau sarcină imaginară (pseudocieză).
• abdominoscopie - Metodă diagnostică arhaică sau istorică constând în examinarea vizuală directă a cavității abdominale și a organelor interne cu ajutorul unui abdomenoscop introduse printr-o incizie mică a peretelui pântecelui. În semiologia neuropsihiatrică veche, efectuarea unei abdominoscopii servea ca instrument de diagnostic diferențial pentru excluderea patologiilor tumorale sau inflamatorii reale la pacienții alienați care prezentau fixații somatice severe, delir hipocondriac persistent sau fenomene de pseudocieză (sarcină imaginară).
• abhorare - Acțiunea de a abhora și rezultatul ei; procesul psihic sau manifestarea externă a unui sentiment profund de respingere, detestare maximă, ură sau aversiune de nestăvilit. În terminologia medicală și analiză comportamentală, termenul indică dinamica psihică prin care un individ își exprimă repulsia somatică sau ideatică, fiind un indicator important în evaluarea intensității unor tulburări afective ori a aversiunilor condiționate.