#ethnomedicine

• aba - Țesătură groasă din lână, de obicei albă sau cenușie, bătută la piuă. În etnomedicina și istoria igienei din spațiul balcanic, acest material era utilizat în trecut pentru confecționarea hainelor țărănești rezistente la intemperii, dar și ca izolator termic elementar în tratamente empirice rurale (împachetări uscate pentru combaterea frisoanelor sau a reumatismului).
• abai - Termen regional rar utilizat în anumite zone din vestul României pentru a desemna o bucată mare de țesătură de lână groasă sau o pătură de pănură grosieră. În practicile empirice de sănătate rurală, acest material (abaiul) era încălzit la sobă și aplicat pe toracele pacienților cu afecțiuni respiratorii sau pe articulațiile dureroase pentru efectul său analgezic și sudorific.
• abaldă - Termen arhaic și regional extrem de rar, atestat în unele glosare din nordul Transilvaniei, utilizat istoric pentru a descrie o unealtă rudimentară din lemn (pisălog gros sau zdrobitor) folosită în gospodăriile țărănești sau de către vracii locali pentru mărunțirea și zdrobirea scoarței de copac, a rădăcinilor fibroase sau a grăsimilor animale utilizate la prepararea remediilor și unguentelor empirice.
• Abgar - Numele purtat de mai mulți regi din Edessa (Siria istorică), dintre care cel mai faimos în etnomedicina creștină românească este Abgar al V-lea Ukhama. Potrivit legendelor apocrife inserate în vechile cărți populare de leac, acesta suferea de lepră și s-a vindecat primind o scrisoare și o pânză cu chipul lui Iisus (Mandylion). Scrisoarea lui Abgar a circulat secole la rând în satele românești ca un talisman sacru (epistolie), fiind purtată la gât de bolnavi pentru a alunga ciuma, epilepsia, frigurile sau nașterile grele.