abandon
Definiție medicală
Fapta de a părăsi, de a renunța definitiv la o persoană (copil, partener), la un bun sau la o acțiune începută. În psihologia clinică și psihiatrie, este un concept central studiat pentru impactul său profund asupra dezvoltării emoționale, generând traume de atașament, anxietate severă și scheme cognitive disfuncționale persistente.
Echivalente bilingve
- Abandon / Părăsire
- Renunțare definitivă
Detalii gramaticale și sursă
| Tip Flexiune | Substantiv neutru, articulat 'abandonul', plural 'abandonuri', articulat plural 'abandonurile'. |
| Formare | Împrumut direct din limba franceză (abandon). |
| Ortografie / Pronunție | [a-ban-dón] (accent pe ultima silabă) |
| Sursă | Tratat de Psihopatologia Dezvoltării -> Dinamica Relațiilor de Atașament |
| Inflection Type | Neuter noun in Romanian; regular noun in English taking standard plural inflections. |
| Formation | From French 'abandon', derived from the Old French phrase 'à bandon' (at will/liberty). |
| Spelling / Pronunciation | [uh-bán-duhn-muhnt] |
| Source | American Journal of Psychiatry -> Neurobiology of Early Life Deprivation and Abandonment |
Exemple de utilizare în context
RO: Psihoterapeutul a explicat că teama pacientului de intimitate își are rădăcinile într-un abandon suferit în copilărie.
EN: The psychotherapist explained that the patient's fear of intimacy is rooted in an abandonment experienced during childhood.
RO: Serviciile de protecție a copilului intervin imediat în cazurile de abandon familial pentru a asigura plasamentul de urgență.
EN: Child protective services intervene immediately in cases of family abandonment to ensure emergency placement.
Expresii și sintagme medicale
Anxietate de abandon / Abandonment anxiety
RO: Tulburare emoțională caracterizată printr-o frică irațională și debilitantă de a fi părăsit de persoanele semnificative.
EN: An emotional disorder characterized by an irrational and debilitating fear of being left by significant others.