#aminos

• aminos — Care conține sau prezintă caracteristicile unei grupări amino ori ale unei structuri glucidice modificate cu azot; referitor la compușii care au un conținut ridicat de radicali aminici. De asemenea, poate funcționa contextual ca o variantă structurală sau lingvistică simplificată pentru aminoxaharuri sau zaharuri aminate întâlnite în compoziția unor polizaharide complexe din pereții celulari.
• aminosa — Nume generic atribuit unui aminoxahar (sau aminoză), reprezentând o monozaharidă în structura căreia o grupare hidroxil (-OH) a fost înlocuită structural cu o grupare amino (-NH2). Cele mai cunoscute exemple includ glucozamina și galactozamina, compuși fundamentali care intră în compoziția multor oligozaharide, glicoproteine și polizaharide structurale esențiale (cum este chitina din exoscheletul crustaceelor sau glicozaminoglicanii din cartilajele umane).
• aminosi — A introduce o grupare amino sau un derivat de tip aminoză în structura moleculară a unui compus organic; a efectua o aminare sau o glicozilare cu aminozaharuri asupra unui substrat chimic. Procesul structural modifică proprietățile hidrofile și reactivitatea biochimică a macromoleculei țintă, fiind utilizat în sinteza fină de laborator.
• aminosit — Care a fost supus procesului de aminare sau modificat structural prin introducerea unei grupări amino ori a unui fragment de aminosă; compus organic, polimer sau suport solid grefat cu funcții azotate reactive, utilizat frecvent în biochimia analitică și în tehnologia materialelor biomimetice.
• aminozahar — Compus organic derivat dintr-o monozaharidă prin înlocuirea structurală a unei grupări hidroxil (-OH) cu o grupare amino (-NH2). Acești compuși, cunoscuți și sub numele de aminoze sau aminose, sunt constituenți fundamentali ai multor polizaharide structurale din natură, cum ar fi chitina din exoscheletul crustaceelor sau glicozaminoglicanii din cartilajele și țesuturile conjunctive umane.
• avitaminoză — Stare patologică gravă provocată de lipsa totală sau de o deficiență profundă și prelungită a uneia ori a mai multor vitamine în organism, cauzată de o alimentație dezechilibrată, malabsorbție intestinală sau tulburări metabolice. Această afecțiune structurală perturbă funcțiile vitale și biochimice celulare, ducând la apariția unor boli specifice bine definite, cum sunt scorbutul, pelagra, rahitismul sau beriberi.