#ascomycetes

• ască — Celulă reproducătoare caracteristică ciupercilor din clasa Ascomycetes (ascomicete), în formă de sac, de tub sau de măciucă, în interiorul căreia se formează, în urma unui proces sexual, sporii endogeni numiți ascospori (de regulă în număr de opt). Această structură microscopică joacă un rol esențial în clasificarea taxonomică a fungilor și în răspândirea lor biologică.
• asci — Forma de plural a substantivului 'ască'; celule microscopice reproducătoare specifice ciupercilor din clasa Ascomycetes (ascomicete), având aspectul unor saci sau tuburi alungite. În interiorul acestor structuri celulare, în urma procesului de meioză urmat de mitoză, se formează ascosporii (de regulă opt), asiguri pentru diseminarea și perpetuarea speciei în mediul înconjurător.
• ascogenie — Proces biologic de formare și dezvoltare a ascelor la ciupercile din clasa Ascomycetes, ce urmează fazei de plasmogamie. Acest stadiu ontogenetic implică creșterea hifelor ascogene dicariotice din ascogon, culminând cu fuziunea nucleilor (cariogamie) și diviziunile celulare meiotice ce duc la apariția sporilor sexuali.
• ascolichene — Lichen al cărui biont fungic (componentul simbiotic ciupercă) aparține clasei ascomiceților, caracterizat structural prin reproducerea prin intermediul ascelor și ascosporilor. La plural, reprezintă un grup taxonomic vast de licheni (Ascolichenes) care include majoritatea speciilor cunoscute, adaptate să trăiască pe scoarța copacilor, pe stânci sau pe sol.
• aspergilale — Ordin de ciuperci ascomicete (Aspergillales sau Eurotiales) care grupează specii de mucegaiuri microscopice saprofite sau parazite, caracterizate prin filamente ramificate și reproducere asexuată prin conidii dispuse în capete radiale; au o importanță economică și medicală colosală, incluzând genuri de la care se extrag antibiotice sau care produc micotoxine periculoase.