#auială
- aueală — Variantă fonetică arhaică și regională a substantivului 'auială', desemnând un zgomot confuz, monoton, estompat și prelungit care se aude de la distanță mare. De asemenea, poate face referire la un țiuit continuu în urechi sau la sunetul metalic reverberat produs de o lovitură într-un obiect de bronz sau acioaie, utilizat adesea în textul literar vechi pentru a crea o atmosferă de izolare.
- auială — Zgomot confuz, monoton, prelungit și estompat care se aude de la distanță; vuiet sau vâjâit continuu provocat de vânt, de ape curgătoare sau de o adunare mare de oameni. În sens fiziologic popular, termenul desemnează senzația de țiuit sau mizerie acustică percepută în urechi din cauza oboselii extreme ori a unei afecțiuni.