#diageneza

• aleurolit — Rocă sedimentară detritică consolidată, formată prin cimentarea și diageneza aleuritului (praf mineral fin, în principal cuarțos). Dimensiunile granulelor sale componente sunt intermediare între cele ale gresiilor și cele ale argilitelor, fiind cuprinse între 0,002 și 0,06 milimetri. Prezintă adesea o stratificare fină și este utilizată în geologie pentru reconstituirea mediilor sedimentare antice fosile sau lacustre.
• anadiageneză — Etapă intermediară sau profundă în cadrul procesului general de diageneză, caracterizată prin transformări fizico-chimice structurale intense ale sedimentelor îngropate la adâncimi mari, sub acțiunea temperaturilor și presiunilor crescute, dar fără a atinge stadiul de metamorfism. Acest fenomen implică recristalizarea mineralelor argiloase, compactarea masivă, deshidratarea profundă și cimentarea fluidelor interstițiale, ducând la litiificarea definitivă a rocilor sedimentare.
• anchimetamorfism — Proces geologic de metamorfism incipient, de intensitate foarte scăzută, care face tranziția între diageneză (consolidarea sedimentelor) și metamorfismul regional propriu-zis (faciesul șisturilor verzi); se desfășoară la temperaturi și presiuni relativ reduse, determinând recristalizarea parțială a mineralelor argiloase fără a distruge complet structurile sedimentare originare.
• arenogeneză — Proces geologic structural de formare și acumulare a nisipului prin dezintegrarea mecanică, alterarea chimică și eroziunea rocilor preexistente (în special a celor bogate în cuarț, cum ar fi granitul), urmate de transportul și depunerea particulelor granulare de către agenții externi (vânt, ape, valuri). Arenogeneza reprezintă o etapă fundamentală în ciclul litogenetic, determinând nașterea depozitelor detritice care, prin diageneză ulterioară, pot evolua structural în gresii sau alte roci sedimentare psamitice.
• argilit — Rocă sedimentară argiloasă compactă, formată structural prin diageneza și cimentarea profundă a nămolurilor de argilă, caracterizată printr-o duritate mai mare decât a argilei simple și prin absența proprietății de a se desface în foi subțiri (spre deosebire de șisturile argiloase). În sens geologic, argilitul reprezintă un stadiu intermediar de metamorfism între rocile sedimentare pelitice moi și șisturile argiloase cristaline.
• autigen — Se spune despre minerale sau componente sedimentare care s-au format direct pe loc, în interiorul sedimentului sau al rocii gazdă, prin procese de precipitare chimică, recristalizare ori transformare diagenetică, în loc să fi fost transportate din altă parte ca material detritic preexistent.
• autigeneză — Procesul geologic de formare in situ a mineralelor noi în interiorul unei roci sedimentare sau al unui sediment, în cursul diagenezei sau epigenezei, prin reacții chimice, precipitare sau interacțiuni fluide, fără aport de material transportat.