#obligatie

• angaja — A lua o persoană în serviciu pe baza unui contract de muncă legal, oferindu-i o remunerație; a atrage, a implica sau a introduce pe cineva ori un colectiv într-o acțiune, într-o dispută ori într-o activitate complexă. Ca verb reflexiv, exprimă acțiunea de a-și lua o obligație fermă, a se prinde prin legământ sau a păși pe un drum profesional ori ideologic determinat.
• angajament — Promisiune solemnă, obligație fermă sau legământ legal și moral prin care o persoană ori o instituție se obligă structural să îndeplinească o acți une, să respecte o clauză ori să adopte un anumit comportament. În sens administrativ, reprezintă actul scris care consfințește această datorie juridică sau financiară.
• angajare — Acțiunea de a angaja și rezultatul ei; încadrarea formală și legală a unei persoane într-un loc de muncă pe baza unui contract individual de muncă; de asemenea, implicarea activă într-o dispută, asumarea unei obligații ferme ori, în sens militar istoric, începerea unei lupte directe.
• asuma — A lua asupra sa o obligație, o responsabilitate, o sarcină sau un risc; a accepta în mod conștient consecințele unei fapte, ale unei decizii sau ale unui rol structural. În sens filosofic și psihologic, definește actul interior prin care o persoană își recunoaște și își acceptă propria identitate, propriile greșeli sau destinul, fără a încerca să le evite.
• asuprăluare — Acțiunea de a prelua o obligație, o datorie, un risc sau o responsabilitate de la o altă parte contractantă; transfer structural prin care un individ sau o entitate juridică își asumă gestionarea directă a unei sarcini financiare ori morale în cadrul unui acord oficial.