#predictiv

• anticipant — Care anticipă, care precede temporal, logic sau structural un alt fenomen ori o acțiune ulterioară; care conține elemente predictive sau premergătoare. În filozofie sau teoria cunoașterii, se referă la un concept, o idee sau o intuiție care apare în conștiință înainte ca experiența empirică completă să confirme respectiva realitate.
• anticipativ — Care se bazează pe anticipare, privitor la o acțiune sau o stare care se produce în avans ori care prefigurează un eveniment viitor; predictiv. În psihologie și economie, descrie un comportament, un algoritm sau un mecanism de control orientat spre viitor, conceput structural pentru a corecta erorile sau a ajusta deciziile înainte ca efectele negative să apară efectiv.
• anticipatoare — Care anticipează, prefigurează sau anunță un eveniment, o stare ori o structură logică înainte de realizarea ei efectivă. În lingvistică, descrie o formă gramaticală sau un element sintactic (de exemplu, un pronume anticipativ) care trimite la un segment ce urmează a fi enunțat ulterior în text. Ca substantiv feminin, poate desemna o persoană sau o facultate mentală capabilă să prevadă viitorul.
• anticipator —
• autocorecție — Formă modernă și variantă lexicală echivalentă pentru autocorectare; mecanism automat, tehnologic sau psiholingvistic prin care erorile de scriere, de redactare ori abaterile gramaticale sunt modificate instantaneu și aliniate unei norme corecte predefinite. În contextul tehnologiilor digitale, descrie funcția inteligentă a tastaturilor virtuale care anticipează și remediază abaterile de tastare prin algoritmi predictivi.