abdicare
Definiție
Actul sau procesul prin care o persoană renunță formal la un drept, o funcție administrativă sau o responsabilitate juridică, analizat în psihiatria medico-legală din perspectiva integrității discernământului. În psihopatologia voinței, termenul desemnează suspendarea dinamică a funcțiilor executive ale eului, determinând apariția stărilor de apatie profundă, neajutorare învățată sau capitulare psihică în fața stresului traumatic major.
Echivalente bilingve
- Abdicare
- Abdicarea funcțiilor executive
Detalii gramaticale și sursă
| Tip Flexiune | Substantiv feminin, articulat: abdicarea, plural: abdicări, genitiv-dativ: abdicării. |
| Formare | Substantivare a verbului 'a abdica', provenit din latinescul 'abdicatio'. |
| Ortografie / Pronunție | [ab-di-ca-re] (accentul pe penultima silabă) |
| Sursă | Tratat de Fiziopatologie Mentală și Diagnostic Semiotic |
| Inflection Type | Feminine noun, plural: abdicări, genitive/dative: abdicării. |
| Formation | Noun of action derived from the verb 'abdica', with historical roots in legal medicine. |
| Spelling / Pronunciation | [æbdɪˈkeɪʃən] |
| Source | Archives of Forensic Psychopathology -> Volitional Studies |
Exemple de utilizare în context
RO: Expertiza psihiatrică a demonstrat că acea abdicare de la îndatoririle părintești s-a produs pe fondul unei psihoze reactive.
EN: The psychiatric expertise demonstrated that the abdication of parental duties occurred against the background of a reactive psychosis.
RO: O abdicare bruscă a funcțiilor conștiente poate semnala instalarea unui episod de tip disociativ.
EN: A sudden abdication of conscious functions may signal the onset of a dissociative episode.
Expresii și sintagme corelate
Abdicare psihică în fața bolii / Psychic capitulation to illness
RO: Mecanism dezadaptativ prin care un pacient renunță complet la orice efort activ de recuperare fizică sau psihică.
EN: A maladaptive mechanism by which a patient completely gives up any active effort toward physical or mental recovery.
Abdicare volițională tranzitorie / Transient volitional abdication
RO: Pierdere temporară a capacității de inițiativă, observată frecvent în stările post-traumatice sau de epuizare extremă.
EN: A temporary loss of initiative capacity, frequently observed in post-traumatic states or extreme exhaustion.
Abdicarea conștiinței morale / Abdication of moral conscience
RO: Prăbușire a funcțiilor de cenzură ale Supraeului, întâlnită în decompensările psihopatice severe sau stările de delir controlat.
EN: The collapse of the Superego's censoring functions, encountered in severe psychopathic decompensations or controlled delusional states.