abilitat

⭐⭐⭐⭐
adjectiv / participiu trecut (lexic academic / administrativ)

Definiție

Însușire care desemnează o persoană sau o instituție care a primit dreptul legal, împuternicirea sau recunoașterea oficială de a îndeplini o anumită funcție, de a lua decizii sau de a efectua anumite acțiuni administrative, juridice ori academice. Provine din participiul trecut al verbului „a abilita” și califică o stare de competență recunoscută formal.

Echivalente bilingve

  • Abilitat
  • Împuternicit

Detalii gramaticale și sursă

Tip Flexiune Adjectiv variabil cu patru forme (abilitat, abilitată, abilitați, abilitate).
Formare Format prin derivare regresivă din verbul 'a abilita' (împrumut modern din limba franceză 'habiliter').
Ortografie / Pronunție [a-bi-li-tat] (accentul cade pe ultima silabă, pronunție standard fonetică)
Sursă Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX) -> Secțiunea Neologisme

Exemple de utilizare în context

RO: Doar personalul abilitat din cadrul ministerului are acces la modificarea registrelor electronice securizate.

EN: Only the authorized personnel within the ministry has access to modifying the secured electronic registries.

RO: Profesorul abilitat a primit dreptul de a coordona lucrări de doctorat în cadrul facultății.

EN: The habilitated professor received the right to supervise doctoral theses within the faculty.

Expresii și sintagme corelate

Organ abilitat / Authorized body / Competent authority

RO: Instituție publică sau entitate juridică investită prin lege cu puterea de a controla, reglementa sau sancționa o activitate.

EN: A public institution or legal entity invested by law with the power to control, regulate, or sanction an activity.

📊

Informații și știri de ultimă oră

Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.