absolutoriu
Definiție
1. Adjectiv care are puterea, calitatea sau funcția de a absolvi, de a elibera, de a ierta sau de a dezlega pe cineva de o vină, de o pedeapsă ori de o obligație normativă anterioară. 2. Substantiv neutru (în dreptul istoric și canonic): act oficial, sentință sau certificat prin care se constată oficial absolvirea, nevinovăția sau îndeplinirea completă a unei îndatoriri morale sau juridice.
Echivalente bilingve
- Absolutoriu
- Absolvitor / Exonerator
Detalii gramaticale și sursă
| Tip Flexiune | Adjectiv variabil cu trei forme (absolutoriu, absolutorie, absolutorii). Ca substantiv neutru: absolutoriul, absolutorii. |
| Formare | Neologism împrumutat din limba franceză (absolutoire) sau latină (absolutorius), derivat direct din verbul 'absolvere' (a dezlega, a ierta). |
| Ortografie / Pronunție | [ab-so-lu-to-riu] (pronunțat cu -riu final ca o singură silabă / semivocală, accentul pe o-ul din penultima silabă a rădăcinii) |
| Sursă | Dicționar de Istorie Universală și Concepte Sociale |
Exemple de utilizare în context
RO: Instanța de judecată a pronunțat un verdict absolutoriu, spălând numele acuzatului de orice pată morală.
EN: The court of law pronounced an absolving verdict, clearing the defendant's name of any moral stain.
RO: Filosoful considera că iertarea curată are un efect absolutoriu suprem asupra conștiinței celui care a greșit.
EN: The philosopher believed that pure forgiveness has a supreme absolving effect on the conscience of the one who erred.
RO: După ani de exil, dizidentul a primit un act absolutoriu prin care îi erau restaurate toate drepturile cetățenești.
EN: After years of exile, the dissident received an absolution deed through which all his civic rights were restored.
Expresii și sintagme corelate
Verdict absolutoriu / Absolving verdict
RO: Decizie formală și definitivă a unei autorități judecătorești sau etice prin care se constată nevinovăția deplină a unui subiect.
EN: A formal and definitive decision by a judicial or ethical authority establishing the complete innocence of a subject.
Act absolutoriu / Deed of absolution
RO: Document oficial prin care un suveran sau o instanță ecleziastică ridică pedepsele ori obligațiile impuse anterior unui individ.
EN: An official document whereby a sovereign or an ecclesiastical authority lifts the punishments or obligations previously imposed on an individual.
Forță absolutorie / Absolving power
RO: Capacitatea legală sau simbolică a unui principiu etic (cum ar fi adevărul nud) de a anula efectele distructive ale unei calomnii.
EN: The legal or symbolic capacity of an ethical principle (such as the naked truth) to annul the destructive effects of a slander.
Cuvinte cheie
Informații și știri de ultimă oră
Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.