antropopatism
Definiție
Concepție teologică sau doctrină religioasă care atribuie lui Dumnezeu, zeităților ori spiritelor supranaturale sentimente, pasiuni, afecte și reacții emoționale specific umane, precum mânia, gelozia, regretul sau bucuria. În exegeza biblică, acest fenomen conceptual este interpretat ca o formă de acomodare lingvistică necesară pentru a face inteligibile acțiunile divine minții omenești limitate.
Echivalente bilingve
- Antropopatism
- Atribuire de afecte divinității
Detalii gramaticale și sursă
| Tip Flexiune | Substantiv neutru, utilizat la singular. Formă articulată: antropopatismul, genitiv-dativ: antropopatismului, nu are formă de plural utilizată în mod curent. |
| Formare | Împrumut modern construit din rădăcinile grecești 'anthropos' (om) și 'pathos' (pasiune, sentiment), însoțite de sufixul doctrinar '-ism'. |
| Ortografie / Pronunție | [an-tro-po-pa-tism] (accentul pe ultima silabă) |
| Sursă | Dicționarul de Termeni Teologici și Filozofia Religiei |
Exemple de utilizare în context
RO: În filozofia religioasă, un antropopatism naiv este criticat deoarece tinde să coboare divinitatea la nivelul slăbiciunilor omenești.
EN: In religious philosophy, a naive anthropopathism is criticized because it tends to lower divinity to the level of human weaknesses.
RO: Analiza textului sacru scoate în evidență un antropopatism structural prin care mânia divină devine o metaforă pentru dreptate.
EN: The analysis of the sacred text highlights a structural anthropopathism through which divine wrath becomes a metaphor for justice.
RO: Multe mituri antice sunt fundamentate pe antropopatism, prezentând zei care acționează mânați de răzbunare sau invidie.
EN: Many ancient myths are grounded in anthropopathism, presenting gods who act driven by revenge or envy.
Expresii și sintagme corelate
Antropopatism biblic / Biblical anthropopathism
RO: Procedeu retoric și teologic utilizat în scripturi pentru a descrie stările transcendentale prin analogii cu trăirile emoționale ale omului.
EN: A rhetorical and theological procedure used in scriptures to describe transcendental states through analogies with human emotional experiences.
Doctrină de antropopatism / Doctrinal anthropopathism context
RO: Cadru conceptual specific unor religii timpurii în care zeii nu erau imuabili, ci sufereau modificări de dispoziție afectivă.
EN: A conceptual framework specific to certain early religions where gods were not immutable, but underwent shifts in emotional mood.
Eroare de antropopatism / Anthropopathic fallacy
RO: Greșeală filozofică ce constă în credința că fenomenele oarbe ale naturii sau legile cosmice acționează animate de ură ori compasiune față de oameni.
EN: A philosophical error consisting of the belief that blind forces of nature or cosmic laws act animated by hatred or compassion toward humans.
Informații și știri de ultimă oră
Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.