aprioritate
Definiție
Însușirea, calitatea sau starea de a fi apriori ori aprioric; independență absolută a unor cadre mentale, concepte sau categorii logice față de orice formă de experiență senzorială ori empirică. În gnoseologia clasică, definește prioritatea logică și structurală a rațiunii pure în organizarea cunoașterii.
Echivalente bilingve
- Aprioritate
- Prioritate logică
Detalii gramaticale și sursă
| Tip Flexiune | Substantiv feminin, articulat: aprioritatea, plural: apriorități, genitiv-dativ: apriorității / apriorităților. |
| Formare | Derivat neologistic realizat prin adăugarea sufixului substantival de calitate '-itate' la tema radicalului 'apriori' (sau preluat din francezul apriorité). |
| Ortografie / Pronunție | [a-pri-o-ri-ta-te] (pronunțat clar în șase silabe, cu accentul plasat pe penultima silabă) |
| Sursă | Dicționarul de Concepte Epistemologice și Științe Filozofice |
Exemple de utilizare în context
RO: Eseul analizează acea aprioritate a categoriilor kantiene, demonstrând că ele fac posibilă știința empirică.
EN: The essay analyzes that apriority of Kantian categories, demonstrating that they make empirical science possible.
RO: O aprioritate rigidă a axiomelor utilizate în economie a fost adesea criticată de cercetătorii materialiști.
EN: A rigid apriority of the axioms used in economics has often been criticized by materialist researchers.
RO: Filozoful susține ideea de aprioritate a legilor morale, considerându-le înnăscute în conștiința umană.
EN: The philosopher supports the idea of the apriority of moral laws, considering them innate within human consciousness.
Expresii și sintagme corelate
Aprioritate a cunoașterii / Apriority of knowledge
RO: Statut epistemologic al unor adevăruri logice sau matematice care sunt recunoscute ca valide fără validare experimentală.
EN: The epistemological status of logical or mathematical truths that are recognized as valid without experimental validation.
Principiu de aprioritate / Principle of apriority
RO: Normă filozofică structurală conform căreia mintea posedă dinainte structurile necesare pentru a decoda stimulii din mediu.
EN: A structural philosophical norm stating that the mind possesses beforehand the structures required to decode environmental stimuli.
Aprioritate gnoseologică / Gnoseological apriority
RO: Prioritate structurală și cronologică a formelor pure ale rațiunii în raport cu materialul oferit de simțuri.
EN: The structural and chronological priority of the pure forms of reason in relation to the material offered by the senses.
Informații și știri de ultimă oră
Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.