autoflagelațiune

⭐
substantiv feminin (arhaism / istoria limbii / teologie)

Definiție

Variantă arhaică, livrescă ori etimologică a termenului 'autoflagelare', utilizată cu precădere în textele bisericești vechi sau în traducerile timpurii din secolul al XIX-lea. Desemnează actul formal și solemn de pedepsire a propriului trup prin lovituri sau post aspru, fiind păstrat în lexicul contemporan doar cu valoare stilistică sau istorică.

Echivalente bilingve

  • Autoflagelațiune
  • Pedeapsă de sine veche

Detalii gramaticale și sursă

Tip Flexiune Substantiv feminin, articulat: autoflagelațiunea, plural: autoflagelațiuni, genitiv-dativ: autoflagelațiunii / autoflagelațiunilor.
Formare Compus format după modelul sufixării latinești/franceze din elementul 'auto-' (singur) și substantivul vechi 'flagelațiune'.
Ortografie / Pronunție [a-u-to-fla-ge-la-ți-u-ne] (accentul pe penultima silabă din corpul de bază)
Sursă Dicționarul Limbii Române Vechi și Modernizate

Exemple de utilizare în context

RO: În cronica sa, călugărul menționa actul de autoflagelațiune ca fiind singura cale spre mântuirea sufletelor rătăcite.

EN: In his chronicle, the monk mentioned the act of self-flagellation as being the only way to the salvation of lost souls.

RO: Manuscrisul din arhivă conține reguli stricte privind această autoflagelațiune practicată în timpul postului mare.

EN: The manuscript in the archive contains strict rules regarding this self-flagellation practiced during the Great Lent.

RO: Lingvistic vorbind, termenul autoflagelațiune a fost înlocuit treptat în dicționare de forma modernă de acțiune.

EN: Linguistically speaking, the term autoflagelațiune was gradually replaced in dictionaries by the modern form of action.

Expresii și sintagme corelate

Act de autoflagelațiune / Act of old self-flagellation

RO: Formă solemnă consemnată în documentele ecleziastice vechi prin care un penitent își asuma ispășirea publică.

EN: A solemn form recorded in old ecclesiastical documents through which a penitent assumed public atonement.

Canon de autoflagelațiune / Canon of self-castigation

RO: Set de reguli dogmatice istorice care stabilea numărul de lovituri sau durata pedepsei pentru fiecare tip de păcat.

EN: A set of historical dogmatic rules that established the number of lashes or duration of punishment for each type of sin.

Pravilă de autoflagelațiune / Rule of self-flagellation

RO: Indicație înscrisă în legile vechi mănăstirești referitoare la modul corect de mortificare a trupului.

EN: An indication written in old monastic laws regarding the correct way of mortifying the body.

📊

Informații și știri de ultimă oră

Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.