avtocrator
Definiție
Titlu oficial purtat de împărații bizantini și preluat ulterior de unii domnitori medievali din Țările Române (în hrisoavele scrise în slavonă sau greacă), având semnificația de 'autocrat', 'conducător absolut' sau 'singur stăpânitor'. Termenul reflectă concepția politică a suveranității depline, unde puterea monarhului era considerată nelimitată de nicio altă autoritate pământească și legitimată direct prin drept divin.
Echivalente bilingve
- Avtocrator
- Singur stăpânitor
Detalii gramaticale și sursă
| Tip Flexiune | Substantiv masculin, articulat: avtocratorul, plural: avtocratori, genitiv-dativ: avtocratorului / avtocratorilor. |
| Formare | Împrumut direct din greaca bizantină (autokrator), adaptat fonetic în cancelariile slave și românești. |
| Ortografie / Pronunție | [av-to-cra-tor] (cu accentul pe ultima silabă) |
| Sursă | Dicționarul de Termeni Istorici și Instituții Medievale Românești |
Exemple de utilizare în context
RO: În introducerea solemnă a hrisovului, voievodul se intitula mare avtocrator al întregii Țări Românești.
EN: In the solemn introduction of the charter, the voivode styled himself great autocrat (avtocrator) of the entire Wallachia.
RO: Istoricul a explicat că titlul de avtocrator sublinia independența statului față de marile imperii vecine.
EN: The historian explained that the title of autocrat (avtocrator) emphasized the state's independence from large neighboring empires.
RO: Pe sigiliul de ceară roșie al domnitorului erau gravate însemnele imperiale heraldice specifice unui avtocrator.
EN: On the ruler's red wax seal, the imperial heraldic insignia specific to an autocrat (avtocrator) were engraved.
Expresii și sintagme corelate
Domnie de avtocrator / Autocratic reign
RO: Perioadă de conducere caracterizată prin centralizarea totală a deciziilor politice și judecătorești în mâna monarhului.
EN: A period of governance characterized by the total centralization of political and judicial decisions in the hands of the monarch.
Titlu de avtocrator / Title of autocrat
RO: Formulă juridică și diplomatică introdusă în actele oficiale pentru a atesta independența și suveranitatea unui principe.
EN: A legal and diplomatic formula introduced in official deeds to attest the independence and sovereignty of a prince.
Putere de tip avtocrator / Autocratic-type power
RO: Autoritate absolută bazată pe ideea că suveranul nu datorează socoteală nimănui pe pământ pentru deciziile sale.
EN: Absolute authority based on the idea that the sovereign answers to no one on earth for his decisions.
Informații și știri de ultimă oră
Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.