Dicționar de Concepte Teoretice și Forme Abstracte Moderne

• asunie — Starea de a fi în deplină asunare sau armonie conceptuală; calitate structurală a unui ansamblu de idei, valori sau sunete de a exista într-o rezonanță perfectă și lipsită de disonanțe. Reprezintă un principiu ideal de aliniere semantică și echilibru interior.