Dicționarul de Botanică Generală și Genetică Vegetală

• adinamandrie — Stare patologică, anomalie structurală sau disfuncție biologică rară la plantele superioare, caracterizată prin incapacitatea funcțională, sterilitatea ori lipsa de dezvoltare a organelor reproductive masculine (staminele sau anterele). Acest fenomen structural împiedică producerea de polen fertil, determinând auto-incompatibilitate sau forțând planta să apeleze exclusiv la polenizarea încrucișată pentru a-și asigura reproducerea.