#aciditate
- aguridă — Strugure neajuns la maturitate, verde și acru, folosit în trecut sau în bucătăria tradițională pentru obținerea unui suc intens acid (aguridă / verjuice) utilizat la acrirea ciorbelor și a sosurilor. În sens larg, termenul descrie și alte fructe culese înainte de coacerea completă care păstrează o astringență ridicată.
- agustos — Termen regional sau arhaic rar folosit pentru a descrie un gust sau un aliment care are proprietăți similare cu ale aguridei; fruct sau preparat culinar intens acru, astringent, înțepător și necopt, care strepezește dinții sau provoacă o senzație puternică de aciditate la nivelul palatului bucal.
- alcalinoterapie — Metodă terapeutică medicală ce constă în administrarea internă sau externă de substanțe alkaline (cum ar fi bicarbonatul de sodiu ori apele minerale alcaline) în scopul neutralizării hiperacidității gastrice, modificării pH-ului urinar sau corectării acidozei metabolice din organism. Acest tratament structural ajută la restabilirea homeostaziei fluidelor corporale în diverse afecțiuni cronice.
- anaciditate — Absența patologică sau totală a acidului clorhidric din secreția sucului gastric, instalată structural la nivelul mucoasei stomacului. Acest fenomen clinic, adesea corelat cu atrofia severă a glandelor gastrice sau cu anemia pernicioasă, perturbă grav procesul normal de digestie al proteinelor și favorizează dezvoltarea unor flore bacteriene anormale în tractul digestiv superior.
- antiacid — Substanță chimică sau medicament cu proprietăți bazice ori alcaline, utilizat pentru a neutraliza aciditatea excesivă din sucul gastric și pentru a ameliora simptomele de arsură la stomac (pirozis) sau reflux gastroesofagian. În chimie și industrie, termenul descrie compușii capabili să contracareze efectele corozive ale acizilor prin reacții chimice de neutralizare, restabilind echilibrul pH-ului.
- antinoacid — Substanță chimică, preparat farmaceutic sau compus biologic capabil să reducă, să neutralizeze sau să inhibe secreția excesivă de acid clorhidric din sucul gastric; agent terapeutic utilizat pentru ameliorarea simptomelor de hiperaciditate, pirozis și disconfort esofagian asociate cu gastrita sau boala de reflux gastroesofagian.
- antisecretor — Care inhibă, diminuează sau oprește secreția unei glande sau a unui organ glandular; medicament utilizat în mod special pentru reducerea producției de acid gastric în stomac. În gastroenterologie, această clasă farmaceutică include inhibitorii pompei de protoni și blocantele receptorilor H2, fiind esențială în tratamentul ulcerului gastroduodenal și al bolii de reflux gastroesofagian.
- arzătură — Leziune tisulară provocată de acțiunea directă a căldurii (foc, lichide fierbinți, aburi), a radiațiilor solare, a curentului electric sau a unor substanțe chimice corozive asupra pielii ori a mucoaselor. În sens structural medical, severitatea sa este clasificată pe grade (I-IV) în funcție de profunzimea distrugerii celulare. În limbaj colocvial, termenul descrie și senzația acută de usturime gastrică întâlnită în afecțiunile digestive sau urmele lăsate de un obiect încins pe o suprafață.