#aer cald

• aerostat — Aparat de zbor mai ușor decât aerul, a cărui menținere și înălțare în atmosferă se bazează pe forța arhimedică (portanță statică), fiind umplut cu un gaz mai puțin dens decât aerul înconjurător (cum sunt heliul, hidrogenul) sau cu aer cald. Această categorie structurală cuprinde baloanele libere, baloanele captive și dirijabilele propulsate mecanic.
• aerostatic — Care se referă la aerostatică sau la echilibrul gazelor și al corpurilor imersate în ele; privitor la aparatele de zbor mai ușoare decât aerul, a căror sustenabilitate atmosferică se bazează pe forța arhimedică statică. Termenul descrie proprietățile mecanice, presiunile interne, învelișurile etanșe sau principiile hidrostatice aplicate mediilor gazoase.
• aeroterm — Aparat tehnic industrial sau dispozitiv mecanic complex utilizat pentru încălzirea rapidă a spațiilor mari, echipat structural cu un ventilator care forțează trecerea aerului printr-o baterie electrică ori cu apă caldă și expulzarea lui sub formă de flux termic dirijat. Ca adjectiv, se referă la fenomenele termice gazoase sau la sistemele bazate pe transferul de căldură prin aer.
• aerotermă — Aparat electric sau mecanic compact folosit pentru încălzirea rapidă a incintelor, prevăzut structural cu un ventilator integrat care aspiră aerul ambiant, îl forțează să treacă peste un element termic încălzit (rezistență electrică, radiator cu apă caldă sau gaz) și îl expulzează sub formă de flux dirijat de aer cald.
• aerotermoterapie — Metodă terapeutică sau procedură medicală de fizioterapie care utilizează aplicațiile dirijate de aer cald (sub formă de băi de aer cald, insuflații sau fluxuri propulsate mecanic) asupra corpului unui pacient în scopul recuperării clinice. Acest tratament structural acționează prin stimularea vasodilatației periferice, intensificarea metabolismului local, relaxarea musculară și calmarea durerilor cronice articulare.
• anafront — Tip de front atmosferic (de obicei un front rece) în care masele de aer cald sunt forțate structural să urce rapid și viguros de-a lungul suprafeței frontale înclinate a aerului rece aflat în mișcare. Acest fenomen dinamic determină o destindere adiabatică accelerată a aerului cald ascensional, generând o bandă relativ îngustă de nori cu dezvoltare verticală accentuată (cumulonimbus), însoțită de precipitații convective intense, averse, descărcări electrice și vijelii.
• anticiclon — Formațiune atmosferică de mari dimensiuni, caracterizată printr-o zonă de presiune barometrică ridicată (maxim barometric), unde valorile descresc de la centru spre periferie. Acest fenomen structural determină o mișcare divergentă a maselor de aer, care circulă în sensul acelor de ceasornic în emisfera nordică și în sens invers în emisfera sudică, fiind asociat în mod tipic cu o vreme stabilă, senină, lipsită de precipitații sau cu formarea inversiunilor termice pe timp de iarnă.