#amuteala

• amuțeală — Stare de muțenie temporară sau permanentă; incapacitate bruscă de a vorbi sau de a scoate sunete, cauzată de o afecțiune fizică, de un șoc emoțional puternic, de frică sau de uimire profundă. În sens figurat, reprezintă o tăcere adâncă, apăsătoare și generalizată care se așterne peste un grup de oameni sau peste un mediu ambiental.
• amuțitură — Rezultatul acțiunii de a amuți; o tăcere bruscă și neașteptată lăsată într-un grup de oameni sau într-un mediu ambiental în urma unui șoc, a unei surprize ori a unei sperieturi. În sens local, poate desemna și o formă ușoară sau temporară de afazie ori muțenie provocată de o traumă psihologică.