#articulu

• articulu — Formă fonetică regională, arhaică sau neoficială pentru substantivul 'articol'; utilizată în trecut în anumite documente bisericești vechi, cronici sau în graiul popular din diverse regiuni pentru a desemna un text scris, o clauză juridică, o prevedere legală ori o parte de vorbire cu rol de determinare. Această variantă reflectă o asimilare imperfectă sau o adaptare timpurie a etimonului latin 'articulus' în limba română înainte de normarea sa modernă în forma literară actuală.
• articuluș — Formă diminutivală regională sau arhaică derivată din 'articulu' sau 'articol'; desemnează un text publicistic, literar ori legislativ de foarte mici dimensiuni, o notiță rapidă într-o gazetă veche sau un paragraf scurt dintr-o pravilă. Termenul poartă adesea o nuanță stilistică ușor familiară, populară sau peiorativă în funcție de contextul literar în care este integrat, fiind întâlnit sporadic în scrierile din secolul al XIX-lea.