#asteptat
- adăstat — Care a fost așteptat, pândit sau care a zăbovit și a întârziat într-un anumit loc; care descrie starea unei persoane ori a unui eveniment anticipat cu intensitate. Termenul reprezintă participiul trecut al verbului arhaic 'a adăsta', fiind utilizat ca echivalent istoric și literar pentru cuvântul modern 'așteptat'.
- adăstător — Persoană care așteaptă cu răbdare, care zăbovește sau pândește într-un anumit loc sosirea cuiva ori producerea unui eveniment. Ca adjectiv, descrie un comportament, o atitudine sau o stare caracterizată prin expectativă, stăruință sau tendința de a temporiza o acțiune.
- aprosdocheton — Figură de stil sau procedeu retoric de mare rafinament care constă în introducerea unui element neașteptat, surprinzător ori complet neprevăzut la sfârșitul unei fraze sau al unui discurs, contrazicând în mod deliberat așteptările logice construite anterior în mintea cititorului.
- așteptat — Care a fost anticipat, dorit, prevăzut sau sperat; persoană sau eveniment a cărui sosire ori producere a fost previzibilă sau cerută de un termen stabilit. Ca formă participială a verbului „a aștepta”, descrie starea finalizată a unei acțiuni de veghe sau anticipare temporală, fiind utilizat frecvent în construcții pasive.
- așteptătoare — Forma feminină a adjectivului așteptător, care descrie o persoană sau o atitudine caracterizată prin răbdare, prudență și expectativă vigilență înaintea producerii unui eveniment. Ca substantiv feminin, desemnează o femeie care se află în stare de veghe sau anticipare temporală, sperând ori urmărind o rezoluție viitoare.
- așteptător — Care se află în stare de așteptare, care anticipează sau veghează; persoană care manifestă răbdare ori prudență înainte de a acționa, urmărind evoluția unei situații. Ca substantiv masculin, definește individul implicat activ într-un interval cronologic de expectativă temporală.
- așteptătură — Termen regional rar sau arhaic care desemnează un loc special amenajat pentru popas, o bancă rudimentară de lemn situată la poarta unei gospodării rurale ori la răspântia drumurilor, unde trecătorii sau călătorii se pot opri pentru a se odihni ori pentru a aștepta pe cineva. În anumite subdialecte izolate, cuvântul poate descrie și intervalul lung de timp petrecut în expectativă, o zăbavă forțată sau starea de veghe a unei persoane.