#astrucamant

• astrucământ — Termen regional sau arhaic care desemnează un adăpost, o învelitoare, un acoperiș improvizat ori un sistem rustic de protecție folosit pentru a feri oamenii, animalele sau proviziile de intemperii, ger și zăpadă. În anumite comunități rurale istorice, cuvântul putea descrie și un loc de tăinuire, o ascunzătoare săpată în pământ ori o structură de izolare termică realizată din paie, frunze și glod.
• astrucămînt — Formă grafică învechită (scrisă cu „î” interior conform normelor ortografice anterioare anului 1993) a substantivului „astrucământ”; adăpost rustic, învelitoare protectoare sau ascunzătoare improvizată în mediul rural. Acest mod de scriere se regăsește în culegerile de folclor, dicționarele dialectale și studiile etnografice publicate în a doua jumătate a secolului al XX-lea.