#descentralizare

• antistatizare — Acțiunea de a se opune trecerii bunurilor, companiilor sau serviciilor private în proprietatea ori sub controlul direct al statului; curent economic sau decizie politică orientată spre privatizare, descentralizare administrativă și restrângerea monopolului public. Acest proces structural susține consolidarea liberei inițiative și limitarea imixtiunii guvernamentale în mecanismele pieței libere.
• autonomism — Doctrină, mișcare sau orientare politică ce susține obținerea, extinderea ori menținerea autonomiei administrative, legislative sau culturale a unei regiuni ori a unei comunități etnice în cadrul unui stat suveran unitar. Acest curent doctrinar tinde spre descentralizarea puterii centrale fără a urmări neapărat separarea teritorială completă sau independența statală totală, concentrându-se pe recunoașterea unor drepturi structurale specifice.
• autonomist — 1. Persoană care aderă la principiile autonomismului, care susține sau luptă pentru acordarea autonomiei unei regiuni ori unei comunități. 2. Care aparține autonomismului, privitor la adepții acestui curent sau la acțiunile lor; grup, partid sau manifest care promovează autoguvernarea locală în granițele unui stat suveran.
• autonomistă — Forma de feminin pentru autonomist; femeie care aderă la principiile autonomismului sau care militează activ pentru obținerea independenței administrative și culturale a unei comunități. Ca adjectiv, descrie o grupare, o doctrină, o manifestare sau o politică ce promovează dreptul la autoguvernare locală și descentralizare decizională în cadrul granițelor unui stat suveran.
• autonomistic — Care manifestă sau exprimă o tendință clară către autonomism; caracteristic mișcărilor, discursurilor sau doctrinelor care pun accent pe obținerea autoguvernării. În sens larg sau literar, termenul poate descrie o atitudine de independență structurală radicală sau un stil discursiv axat pe decuplarea de la regulile impuse de o autoritate centrală ori clasică.
• autonomiza — A face să devină autonom sau a deveni autonom; a acorda sau a dobândi independență administrativă, operațională sau decizională în cadrul unui sistem structural. În tehnologie și robotică, descrie procesul de transformare a unui sistem controlat manual într-un ansamblu automatizat, capabil să ruleze procese, să analizeze date și să execute comenzi complexe fără intervenție sau supervizare umană directă.
• autonomizare — Acțiunea de a (se) autonomiza și rezultatul ei; proces structural prin care o entitate, un sistem tehnic sau un grup social dobândește independență funcțională și decizională. În contextul corporatist modern, definește delegarea puterii către angajați sau departamente (empowerment), permițându-le să își gestioneze proiectele fără aprobări ierarhice redundante, stimulând inovația și eficiența.
• autonomizat — Care a fost făcut autonom sau a devenit independent din punct de vedere funcțional, operațional ori decizional; sistem mecatronic, software, departament sau teritoriu administrativ reorganizat structural pentru a funcționa și a lua hotărâri fără intervenție, supervizare sau subvenționare exterioară directă. În ingineria sistemelor, descrie starea finală a unei infrastructuri optimizate capabile de autoreglare conform unor parametri predefiniți.