#dinastie
- Aepytus — Epit; numele purtat de mai multe personaje din mitologia greacă, cel mai celebru fiind regele mitic al Arcadiei, fiul lui Elatus, menționat de Homer în Iliada. Un alt personaj marcant cu acest nume este fiul lui Cresphontes și al Meropei, care a răzbunat moartea tatălui său și a recucerit tronul Messeniei, devenind întemeietorul dinastiei Aepytidilor.
- Almoravizi — Membri ai unei dinastii berbere musulmane care a guvernat un imperiu vast în nord-vestul Africii (Magreb) și în Peninsula Iberică (Al-Andalus) în secolele XI și XII. Aceștia au pus bazele unui stat teocratic islamic riguros, remarcându-se prin campaniile militare împotriva regatelor creștine în perioada Reconquistei și prin unificarea teritorială a culturii maure sub o doctrină religioasă strictă.
- Alompra — Nume istoric sau variantă onomastică europeană arhaică utilizată pentru a-l desemna pe Alaungpaya, celebrul monarh și conducător militar birmanez din secolul al XVIII-lea, fondator al Dinastiei Konbaung. Acest conducător este recunoscut pentru unificarea structurală a Myanmarului, eliberarea țării de sub dominația Peguană și întemeierea orașului Yangon (Rangoon), numele său simbolic fiind păstrat în cronicile coloniale și tratatele de istorie universală sub această formă adaptată.
- Altieri — Nume de familie celebru de origine italiană, purtat de-a lungul istoriei de o importantă familie patriciană romană care a dat numeroși cardinali și pe Papa Clement al X-lea (Emilio Altieri).
- Antigon — Numele purtat de mai multe personalități marcante din antichitatea greco-macedoneană și din mitologie; cel mai faimos din punct de vedere istoric este Antigon I Monophthalmus (Cel Chior), unul dintre generalii de elită ai lui Alexandru cel Mare (diadohi) și fondatorul dinastiei Antigonide, care a condus Regatul Macedoniei. În mitologie, numele se referă adesea la tatăl lui Priam sau la diverse figuri dinastice secundare.
- Antigonos — Variantă grafică transliterată direct din limba greacă veche pentru numele istoric 'Antigon'; desemnează în special regii, generalii (diadohii) și personalitățile din perioada macedoneană. Utilizarea acestei forme este preferată în studiile academice, monografiile istorice riguroase și lucrările de specialitate pentru a păstra acuratețea onomastică originală elenă în descrierea dinastiilor care au succedat imperiului lui Alexandru cel Mare.
- Araniti — O dinastie nobiliară istorică de origine albaneză (Arianiti / Araniti) care a guvernat mari teritorii în centrul și sudul Albaniei în Evul Mediu, jucând un rol geopolitic crucial în rezistența antiotomană din Balcani în secolul al XV-lea. Cel mai faimos membru al acestei familii a fost Gjergj Arianiti, un comandant militar strălucit și aliat apropiat al lui Skanderbeg, a cărui fiică, Donika, s-a căsătorit cu eroul național albanez, pecetluind o alianță dinastică de referință.
- Arimera — Nume propriu rar de reședință, marcă istorică sau personaj mitologic/literar utilizat în documente vechi sau opere de ficțiune structurală pentru a identifica o dinastie, un conac sau o figură simbolică asociată cu forța administrativă ori cu gestionarea domeniilor aristocratice din perioada medievală sau premodernă.
- Arpad — Un renumit lider militar maghiar (cca. 845 – cca. 907), mare principe al maghiarilor și întemeietorul Dinastiei Arpadiene, cea care a condus Principatul și ulterior Regatul Ungariei până în anul 1301. Sub conducerea sa, triburile maghiare au realizat descălecatul și stabilirea definitivă în Câmpia Panonică (bazinul carpatic) la sfârșitul secolului al IX-lea, devenind o figură centrală a mitologiei naționale și istorice maghiare.
- Ashinara — Termen onomastic rar sau toponim specific utilizat în literatura ficțională, jocuri de rol sau mitologii locale orientale pentru a desemna o regiune structural izolată, o așezare străveche ori o dinastie legendară. În anumite studii culturale izolate, numele este asociat cu reprezentări artistice ale unor spații sacre sau fortificate din folclorul asiatic.
- Attalos — Numele purtat de mai mulți regi celebri ai dinastiei Atalide care au guvernat regatul elenistic al Pergamonului în Asia Mică, cel mai cunoscut fiind Attalos al II-lea (fondatorul orașului Antalya) și Attalos al III-lea, care a lăsat testamentar regatul său Republicii Romane. În arheologie, numele este strâns legat de Stoa lui Attalos, o structură monumentală reconstruită în Agora Atenei.