#dovada

• adeverința — Forma articulată hotărâtă a substantivului 'adeverință'; înscris, certificat sau document oficial emis de o autoritate, o instituție ori o persoană juridică, prin care se atestă, se confirmă și se adeverește un fapt, o calitate, o situație juridică sau o obligație (de exemplu, adeverința de salariat, adeverința medicală). Acest act structural constituie o dovadă legală provizorie sau definitivă în cadrul procedurilor administrative.
• adeveritură — Formă veche, populară sau regională ce desemnează o adeverință, o dovadă scrisă ori rezultatul acțiunii de a adeveri; folosită în trecut în cancelariile locale sau în limbajul curent pentru a numi un certificat provizoriu. Acest termen structural păstrează amprenta sistemelor de derivare specifice limbii române premoderne.
• argument — Raționament, dovadă, probă sau demonstrație adusă în sprijinul unei afirmații, al unei teze sau al unei opinii, cu scopul de a convinge sau de a demonstra valoarea de adevăr a acesteia. În logică, reprezintă o serie de propoziții (premise) destinate să determine gradul de adevăr al unei alte propoziții (concluzia). În matematică și informatică, desemnează o variabilă independentă a unei funcții sau valoarea concretă transmisă unui program.