#inhibare bacterii
- bacteriostatic — Care oprește, inhibă sau blochează înmulțirea și dezvoltarea bacteriilor, fără a le distruge direct sau ireversibil, lăsând eliminarea finală a microorganismelor în sarcina sistemului imunitar al gazdei. În sens clinic și biochimic, substanțele bacteriostatice (cum sunt unele antibiotice ca tetraciclinele sau macrolidele) se diferențiază net de agenții bactericizi, care ucid celulele microbiene.
- bacteriostază — Stare biologică temporară sau permanentă caracterizată prin oprirea, inhibarea ori blocarea completă a creșterii și înmulțirii bacteriilor, fără ca acestea să fie distruse fizic. În sens clinic și biochimic, bacteriostaza este indusă de acțiunea unor agenți chimici specifici, antibiotice bacteriostatice sau condiții de mediu nefavorabile (cum ar fi refrigerarea), permițând sistemului imunitar al gazdei să elimine treptat patogenii imobilizați.