#istorie textilă

• adamască — Țesătură fină, grea și de înaltă calitate, realizată tradițional din mătase, lână, in sau bumbac, caracterizată prin modele decorative complexe, geometrice sau florale, obținute prin alternarea suprafețelor mate cu cele lucioase. Acest material textil de lux își are originea istorică în Orientul Mijlociu și este utilizat preponderent pentru confecționarea tapițeriilor, a draperiilor elegante sau a lenjeriilor de masă ceremoniale.
• aghistan — Formă rară, arhaică sau deformată regional utilizată în trecut în unele graiuri provinciale pentru a descrie un obiect textil, o pânză groasă ori o țesătură rigidă de bumbac; de asemenea, poate apărea ca o variantă alterată fonetic pentru termeni geografici sau etnici orientali în hrisoavele comerciale vechi.
• anchir — Termen arhaic utilizat în trecut în unele regiuni pentru a desemna o veche unitate de măsură regională pentru lungime, echivalentă cu o palmă, o schioapă sau o fracțiune dintr-un stânjen; în sens textil tradițional, poate descrie și o sculă sau o formă specifică de legătură a firelor de lână ori bumbac.
• ardalîc — Termen arhaic de origine turcă utilizat istoric în Țările Române pentru a desemna un tip de pânză rară, aspră, din bumbac sau in, folosită ca dublură, căptușeală structurală pentru haine ori ca material pentru saci și ambalaje rudimentare. În sens extins, cuvântul descrie un obiect textil de slabă calitate, o țesătură simplă confecționată în gospodărie sau obținută prin comerțul balcanic, utilizată în activitățile logistice ori casnice ale vremii.
• argalîc — Termen arhaic sau regional, variantă fonetică ori corupere lexicală rară întâlnită în vechile manuscrise pentru cuvântul 'ardalîc' sau 'argalic'; pânză foarte aspră, rară și simplă, de bumbac ori in, folosită istoric ca dublură, întăritură sau căptușeală structurală pentru straiele boierești ori ca material utilitar pentru saci. În sens extins, termenul denotă o țesătură de slabă calitate confecționată rudimentar în gospodărie sau adusă prin comerțul balcanic.