#limbi ergative
- absolutiv — 1. Adjectiv și substantiv neutru (în lingvistică) care definește cazul gramatical specific limbilor ergative folosit pentru a marca subiectul unui verb intranzitiv sau obiectul direct al unui verb tranzitiv. 2. În filozofia morală, drept și etică, termenul descrie un principiu sau un act cu caracter eliberator, iertător, dezlegător de o vină ori care are capacitatea de a absolvi un subiect de o obligație normativă sau penală anterioară.
- antipasiv — Diateză sau construcție gramaticală specifică limbilor ergative prin care un verb tranzitiv își schimbă structura sintactică, transformând subiectul ergativ într-un subiect absolutiv, în timp ce obiectul direct (pacientul) este fie eliminat complet, fie retrogradat la un caz oblic sau instrumental. Acest mecanism structural reduce valența verbului și mută focarul comunicării de pe rezultatul acțiunii pe desfășurarea ei.