#moleseala

• aromeală — Stare de moleșeală fizică și psihică ușoară, caracterizată prin somnolență, amorțeală a simțurilor sau lenevie plăcută, care precede adesea un somn profund ori însoțește trezirea lentă; moțăială. În mod secundar și rar, termenul poate descrie emanația discretă și continuă a unei arome plăcute în spațiul înconjurător.
• aromi — A fi cuprins de moleșeală, a kwartiza sau a ațipi ușor; a moțăi, a dormita. Folosit frecvent sub formă reflexivă ('a se aromi'), verbul descrie procesul prin care o persoană alunecă treptat într-o stare de somnolență plăcută și relaxare fizică. În mod complet separat și rar, poate fi utilizat ca verb tranzitiv neologic însemnând a aromatiza sau a parfuma.
• aromire — Acțiunea de a (se) aromi și rezultatul ei; procesul fiziologic de intrare treptată și plăcută într-o stare de moleșeală, ațipire sau moțăială; aromeală. Termenul descrie faza de tranziție subtilă dintre starea de veghe deplină și somnul ușor, caracterizată prin relaxare musculară generalizată și diminuarea receptivității la stimulii externi.
• aromitor — Adjectiv regional și arhaic folosit pentru a descrie o persoană sau o acțiune care induce moleșeală, toropeală sau ațipire ușoară; somnifer. Înțelesul secundar face referire la un individ care are tendința de a moțăi mereu, fiind cuprins frecvent de o lenevie plăcută sau de o stare latentă de somnolență în timpul zilei.
• aviliță — Regionalism lexical de circulație restrânsă sau variantă fonetică învechită întâlnită în graiurile locale pentru a descrie o stare de slăbiciune, epuizare fizică, leșin sau o uşoară amețeală; de asemenea, în unele comunități rurale, termenul a fost înregistrat ca o formă coruptă pentru avitaminoză sau o boală ușoară a păsărilor de curte. Semantica sa pendulează în vocabularul tradițional periferic în jurul ideii de moleșeală sau lipsă de vigoare.