#muzica populara
- ahăli — A scoate strigăte lungi și melodioase, specifice hăuliturilor din zonele montane; a hăuli sau a cânta într-un mod prelung, cu inflexiuni vocale deosebite, pentru a comunica la distanță sau pentru a exprima stări sufletești intense în cadrul muzicii populare tradiționale.
- alăutaș — Diminutiv arhaic, popular sau hipocoristic pentru alăutar; tânăr muzicant care cântă la alăută sau ucenic lăutar care însoțește un taraf pentru a învăța meșteșugul interpretării instrumentale. În poezia lirică tradițională, termenul este utilizat cu valoare afectivă sau poetică pentru a descrie un interpret discret de melodii de dragoste.
- alăutașă — Formă feminină rarisimă, arhaică sau regională pentru alăutaș; tânără femeie sau fată care interpretează melodii tradiționale la alăută ori lăută, sau ucenică în cadrul unui taraf tradițional de muzicanți popular. În contextul folcloric și literar de epocă, termenul adăuga o conotație poetică și afectivă, descriind o prezență feminină care asigura acompaniamentul muzical la serate intime.
- alăuțel — Diminutiv masculin rarisim, arhaic sau regional format de la substantivul alăută (lăută), utilizat în mod expresiv pentru a desemna un instrument mic cu coarde ciupite sau pentru a face referire, în mod hipocoristic, la un tânăr ucenic ori copil care învață meșteșugul lăutăriei în cadrul unui taraf tradițional.
- ardelenuță — Formă diminutivală, hipocoristică și alintată a substantivului feminin 'ardeleancă'; tânără fată sau femeie originară din regiunea istorică a Ardealului (Transilvania). În contextul folclorului muzical și coregrafic românesc, termenul este utilizat frecvent în strigături, doine și cântece populare de joc pentru a evoca eleganța structurală, hărnicia și frumusețea discretă a fetelor de la munte care poartă portul tradițional transilvănean.