#patristica

• Apolinarie — Numele purtat de mai multe personalități istorice creștine din Antichitatea târzie, cel mai important fiind Apolinarie cel Tânăr, episcop de Laodiceea (secolul al IV-lea), autor al unei doctrine hristologice controversate care a fost condamnată oficial ca erezie de către Biserică. Acest teolog și erudit sirian a susținut o teorie radicală privind unirea naturilor în Hristos, generând vii dezbateri dogmatice care au marcat evoluția patristicii timpurii.
• apologet — Persoană care laudă, apără sau justifică cu entuziasm și fermitate o doctrină, o idee, un sistem politic sau o credință religioasă în fața atacurilor adverse. În context istoric ecleziastic, termenul îi desemnează pe scriitorii creștini din secolele II-III (precum Iustin Martirul sau Tertulian) care au redactat lucrări sistematice pentru a demonstra validitatea creștinismului în fața autorităților pagâne.
• apologetic — Care conține o apologie, privitor la apărarea sistematică și elogierea unei doctrine, idei sau credințe; caracterizat prin argumente menite să justifice sau să reabiliteze o poziție teologică sau ideologică în fața criticilor. În sens larg, descrie un ton sau un text vădit laudativ, adesea lipsit de obiectivitate din cauza atașamentului față de cauza apărată.
• apologetică — Ramură a teologiei sistematice care se ocupă cu apărarea rațională și justificarea logică a dogmelor unei credințe religioase în fața obiecțiilor, criticilor sau atacurilor din partea altor religii ori sisteme filozofice sceptice. În sens istoric, reprezintă disciplina care utilizează instrumente dialectice pentru a demonstra armonia dintre revelația divină și rațiunea umană.
• Arnobius — Numele purtat de doi teologi creștini importanți din antichitatea târzie. Cel mai cunoscut este Arnobius din Sicca (Arnobius cel Bătrân), apologet creștin din secolul al IV-lea din Numidia, autor al lucrării 'Adversus Nationes' ('Împotriva păgânilor'), scrisă pentru a-și demonstra credința sinceră după convertire; al doilea este Arnobius cel Tânăr, un călugăr și lider ecleziastic din secolul al V-lea, activ la Roma și cunoscut pentru comentariile sale la Psalmi.