#planta epifita

• Aechmea paniculata — Specie exotică de plantă erbacee perenă din genul Aechmea, nativă în pădurile pluviale dens împădurite ale Americii de Sud, remarcabilă prin inflorescența sa complexă, puternic ramificată sub formă de panicul. Rozeta sa foliară, compusă din frunze rigide cu margini zimțate, formează un rezervor central adânc, destinat stocării apei de ploaie și absorbției substanțelor nutritive dizolvate prin intermediul unor solzi celulari specializați.
• Aërangis biloba — Specie populară de orhidee epifită din genul Aërangis, originară dintr-o zonă extinsă a Africii tropicale de Vest și Centrale. Este recunoscută structural prin frunzele sale invers-ovate care prezintă un vârf divizat asimetric în doi lobi (bilobate) și prin tije pendule ce poartă până la douăzeci de flori albe, stelate, cu nuanțe palide de roz pe pintenul scurt, foarte parfumate noaptea.
• Aërangis kotschyi — Specie spectaculoasă de orhidee epifită de talie mare din genul Aërangis, nativă în Africa de Est și de Sud. Este renumită structural pentru pintenii săi nectariferi incredibil de lungi, care pot atinge între 20 și 30 de centimetri lungime, având tulpini scurte, frunze cărnoase de un verde-închis, ușor ondulate pe margini, și tije pendule ce poartă flori albe ca zăpada, cu reflexii de fildeș, extrem de parfumate noaptea.
• Aërangis modesta — Specie elegantă de orhidee epifită de talie medie, endemică în Madagascar și Insulele Comore. Este caracterizată structural prin frunze strălucitoare, invers-ovate, de un verde crud, și prin tije pendule spectuloase ce pot susține până la 30 de flori albe, stelate și perfect simetrice, cu pinteni scurți, translucizi, ce emit un parfum fin, asemănător citricelor, în timpul nopții.
• Aspasia lunata — Specie de plante epifite din familia Orchidaceae (orhidee), nativă în pădurile tropicale din America de Sud, cu precădere în Brazilia. Caracterizată prin pseudobulbi alungiți și comprimați, planta produce inflorescențe delicate cu flori ale căror petale și sepale verzi-gălbui sunt decorate cu dungi sau pete maronii, remarcându-se printr-un labiliu alb-violet, adesea în formă de semilună, aspect de la care provine și epitetul specific 'lunata'.