#plasticitate

• abac — Instrument manual vechi folosit pentru efectuarea calculor aritmetice, format dintr-un cadru cu tije pe care culisează bile. În medicina modernă, neuropsihologie și terapie ocupațională, abacul este utilizat ca dispozitiv terapeutic tactil pentru reabilitarea cognitivă a pacienților cu accident vascular cerebral (AVC), traumatisme craniene sau demențe incipiente, ajutând la recăpătarea motricității fine și a funcțiilor executive matematice.
• argilă — Rocă sedimentară neconsolidată, cu granulație extrem de fină (particule sub 0,002 mm), compusă în principal din silicați hidratați de aluminiu (minerale argiloase precum kaolinitul, montmorillonitul sau ilitul). Prezintă o plasticitate ridicată în amestec cu apa, proprietatea de a se întări la uscare sau prin ardere la temperaturi înalte și este utilizată pe scară largă în industria ceramicii, a materialelor de construcții (cărămizi, ciment), în cosmetică și medicină.
• argiliform — Care are forma, aspectul sau proprietățile fizice ale argilei; mase minerale sau depozite sedimentare fine care prezintă o structură plastică, compactă și coloidală asemănătoare argilei. În sens geologic, descrie materiale rezultate din alterarea profundă a silicaților, capabile să devină maleabile în prezența apei și să își mențină forma după uscare conform parametrilor texturali standard.
• argiloid — Care are aspectul, textura sau proprietățile coloidale ale argilei, fără a fi însă o argilă pură din punct de vedere mineralogic; material sau agregat sintetic ori natural care mimează structura plastică a argilei. În sens geologic, descrie minerale sau silicați parțial alterați care au dezvoltat o consistență fină și o capacitate temporară de hidratare reversibilă asemănătoare argilei.
• argilos — Care conține o cantitate semnificativă de argilă, are proprietățile specifice acesteia sau seamănă structural cu lutul; se referă în special la soluri, minerale, roci sedimentare sau substrate cleioase impermeabile. În pedologie, descrie un pământ greu, compact, cu o plasticitate ridicată în stare umedă, care reține apa dar devine extrem de rigid și crăpat în perioadele de secetă.
• autosugestiona — A-și impune singur, în mod conștient sau subconștient, o anumită convingere, idee, stare de spirit sau senzație fizică prin intermediul autosugestiei; a se convinge singur de adevărul ori iminența unui fapt, determinând adaptarea reacțiilor comportamentale sau emoționale la acea idee autoindusă.