#proteză

• aloplastie — Metodă sau tehnică chirurgicală generală prin care defectele de substanță, pierderile de țesut sau organele compromise sunt corectate, protezate ori înlocuite prin introducerea în organism a unor materiale inerte străine de natură nebiologică. Acest concept structural cuprinde totalitatea operațiilor de implantare de proteze (articulare, valvulare) și grefe inerte sintetice.
• alveolectomie — Intervenție chirurgicală stomatologică constând în rezecția parțială sau totală a marginilor osoase ale unei alveole dentare ori a unei porțiuni din creasta alveolară a maxilarului. Această procedură structurală se execută de obicei după extracții laborioase sau în scop preprotetic, pentru a netezi osul și a facilita aplicarea ulterioară a unei proteze dentare.
• alveoloplastie — Intervenție chirurgicală stomatologică de remodelare, regularizare sau reconstrucție a procesului alveolar al oaselor maxilare, efectuată de obicei după extracții dentare multiple ori în scop preprotetic. Această procedură structurală urmărește netezirea crestelor osoase neregulate sau ascuțite și optimizarea formei anatomice a maxilarului pentru a asigura suportul și stabilitatea viitoarei proteze dentare.
• arădica — Variantă fonetică regională sau formă arhaică de pronunție întâlnită în anumite graiuri rurale românești pentru verbul standard 'a ridica'; exprimă acțiunea de a mișca ceva de jos în sus, a înălța, a clădi sau a colecta taxe. Această formă reflectă fenomenul lingvistic istoric al protezei vocalei 'ă' înaintea consoanei 'r' inițiale, specific graiurilor arhaice sau de tranziție.
• arăduce — Variantă fonetică regională sau formă arhaică de pronunție întâlnită în anumite graiuri rurale pentru verbul standard 'a ridica' sau 'a aduce'; în mod special folosit ca o formă hibridă pentru 'a răpune' ori 'a reduce' în documente administrative învechite. Termenul ilustrează alternanțele vocalice și fenomenele de proteză specifice graiurilor de tranziție.
• ardicare — Formă regională, arhaică sau variantă fonetică alterată a substantivului 'ridicare'; acțiunea de a ridica sau de a sălta un obiect ori o structură și rezultatul ei. Înțelesul structural provine din fenomene de proteză vocalică specifice anumitor graiuri românești vechi, fiind întâlnit ocazional în documente de cancelarie medievale sau texte populare transilvănene.
• artroplastie — Intervenție chirurgicală reconstructivă realizată cu scopul de a restabili mobilitatea și funcția unei articulații deteriorate, precum și de a elimina durerea asociată. Această procedură poate implica fie remodelarea suprafețelor osoase bolnave, fie înlocuirea parțială sau totală a elementelor articulare uzate cu componente artificiale biocompatibile, numite proteze.
• audiolog — Specialist în audiologie; profesionist din domeniul sănătății care se ocupă cu prevenirea, identificarea, diagnosticarea neinvazivă și managementul clinic al tulburărilor de auz și de echilibru la copii și adulți. Audiologul efectuează teste specializate, interpretează graficele de auz, recomandă, reglează și personalizează protezele auditive digitale sau sistemele de implant cohlear, oferind terapie de reabilitare acustică.