#slujbas

• acsizar — Funcționar public sau agent fiscal însărcinat în trecut cu perceperea, evidența și controlul acsizelor (accizelor) pe mărfurile de consum. Acest perceptor structural activa la barierele orașelor, în vămi sau în piețele mari, având autoritatea legală de a verifica registrele comercianților și de a confisca bunurile pentru care nu se plătea taxa datorată statului.
• agabaniu — Denumire populară veche sau regională atribuită unui slujbaș subordonat agăi în sistemul administrativ din Țările Române, responsabil cu menținerea ordinii publice, paza porților orașului sau colectarea unor dări mărunte. Termenul reflectă structura ierarhică medievală din Muntenia și Moldova, fiind înrudit cu lexicul administrativ de influență otomană.
• amploaiat — Termen arhaic folosit în trecut pentru a desemna un funcționar public, un slujbaș sau un angajat cu atribuții administrative administrative într-o instituție de stat ori într-o firmă comercială privată. Acest cuvânt, de factură livrescă și des întâlnit în literatura clasică română (la autori precum Caragiale sau Eminescu), evoca statutul social specific micii burghezii administrative din secolul al XIX-lea.
• amploaiată — Termen arhaic utilizat în trecut pentru a desemna o femeie funcționar, o slujbașă sau o angajată cu atribuții administrative administrative într-o instituție publică ori într-o firmă privată. Reprezintă forma de feminin a substantivului 'amploaiat', fiind un cuvânt cu tentă livrescă, întâlnit în scrierile istorice sau literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
• amploiat — Termen arhaic folosit în trecut pentru a desemna un funcționar public, un slujbaș sau un angajat cu atribuții administrative într-o instituție de stat ori într-o firmă comercială privată. Acest cuvânt, de factură livrescă și des întâlnit în literatura clasică română (la autori precum Caragiale sau Eminescu), evoca statutul social specific micii burghezii administrative din secolul al XIX-lea.
• arețar — Funcționar public de rang inferior sau slujbaș din perioada medievală și modernă timpurie în Țările Române care avea sarcina structurală de a pune în executare mandatele de arestare, de a păzi deținuții în temnițele domnești ori de a supraveghea persoanele luate în prinsoare. Termenul reprezintă o derivare ocupațională timpurie direct legată de administrarea arestului, fiind treptat înlocuit în documentele administrative din a doua jumătate a secolului al XIX-lea cu noțiuni moderne.
• armășăl — Variantă regională sau arhaică derivată din funcția istorică de 'armaș' (dregător medieval) sau utilizată în mod diminutival ori peiorativ în anumite comunități locale din Moldova sau Muntenia pentru a desemna un ajutor de armaș, un aprod ori un slujaș însărcinat cu paza și executarea pedepselor. În sens secundar foarte rar, termenul poate fi asociat prin confuzie populară cu structuri sau unelte vechi din gospodărie.
• armășel — Diminutiv al cuvântului 'armaș', desemnând un dregător subaltern sau un aprop de rang inferior responsabil cu paza Curții Domnești ori executarea sentințelor minore; în botanică, reprezintă o denumire populară regională pentru anumite plante erbacee cu tulpini rigide ori spinoase ce amintesc simbolic de structura unei arme.