#sudul
- aleo — Exclamație populară utilizată în graiurile din Muntenia, Oltenia și Dobrogea pentru a exprima mirarea, uimirea, spaima bruscă, deznădejdea sau o tânguire ușoară. În folclorul muzical și coregrafic de la sat, elementul interjecțional este utilizat structural ca strigătură în timpul horelor sau ca anchor liric menit să atragă atenția participanților.
- amiazăzia — Formă articulată hotărâtă, arhaică sau regională a termenului 'amiazăzi', utilizată în vechile manuscrise sau graiuri populare pentru a desemna punctul cardinal sud, direcția meridională sau ținuturile calde așezate în bătaia directă a soarelui de la miezul zilei.
- arodie — Denumire populară arhaică și regională atestată în unele graiuri din sudul și estul României pentru rodie, fructul comestibil al arbustului Punica granatum, sau pentru varietăți sălbatice ale unor arbuști cu fructe roșii, sferice și dense. Termenul reprezintă o formă protetică sau o adaptare fonetică locală, unde vocalizarea inițială 'a-' a fost adăugată cuvântului de bază sub influența graiurilor balcanice sau a transmiterii orale în comunitățile rurale.
- asudul-calului — Denumire populară românească atribuită unor specii de plante erbacee din genul Ononis (osul-iepurelui) sau ferigi, caracterizate prin peri glandulari secreți sau aspect umed, lipicios al frunzelor. În medicina populară empirică, rădăcinile și tulpinile acestei plante erau folosite în infuzii pentru tratarea afecțiunilor renale și stimularea diurezei.
- asudul-capului — Denumire populară atribuită în fitoterapia tradițională unor specii de plante erbacee (cum ar fi tipuri de mentă sălbatică sau sunătoare) ale căror frunze ori inflorescențe prezintă o secreție uleioasă, lipicioasă, asemănătoare unor broboane de sudoare. În credințele empirice, extractele obținute din această plantă erau utilizate sub formă de catapisme sau infuzii pentru calmarea migrenelor și reducerea stărilor febrile severe.