aserțiune

⭐⭐
substantiv feminin (logică / filozofie / lingvistică)

Definiție

Afirmație fermă, enunț sau propoziție care este susținută ca fiind adevărată, certă și incontestabilă, fără a fi neapărat însoțită de o demonstrație imediată. În logică și epistemologie, reprezintă un act de judecată prin care se atribuie o valoare de adevăr pozitivă unui enunț, devenind un element fundamental în construirea unui sistem de argumentare rațională.

Echivalente bilingve

  • Aserțiune
  • Afirmație

Detalii gramaticale și sursă

Tip Flexiune Substantiv feminin, articulat: aserțiunea, plural: aserțiuni, genitiv-dativ: aserțiunii / aserțiunilor.
Formare Împrumut modern din limba franceză (assertion) sau direct din limba latină (asertio, -onis), adaptat morfologic.
Ortografie / Pronunție [a-ser-ți-u-ne] (pronunțat clar, cu accentul pe penultima silabă 'u')
Sursă Dicționarul de Termeni Logici și Filozofici

Exemple de utilizare în context

RO: Criticul literar a subliniat că acea aserțiune din text nu este susținută de nicio dovadă biografică reală.

EN: The literary critic emphasized that the assertion in the text is not supported by any real biographical evidence.

RO: În filozofia contemporană, o aserțiune valoroasă trebuie să poată fi supusă procesului de falsificabilitate.

EN: In contemporary philosophy, a valuable assertion must be capable of being subjected to the process of falsifiability.

RO: Procurorul a demontat fiecare aserțiune a apărării prin prezentarea unor probe video incontestabile.

EN: The prosecutor dismantled every assertion of the defense by presenting spaces of incontestable video evidence.

Expresii și sintagme corelate

Aserțiune dogmatică / Dogmatic assertion

RO: Afirmație impusă ca adevăr absolut, fără a accepta nicio replică, argumentare contrară sau verificare empirică.

EN: A statement imposed as an absolute truth, without accepting any reply, contrary argument, or empirical verification.

Valoare de aserțiune / Assertoric value

RO: Proprietate a unui enunț de a fi prezentat în mod deliberat ca un fapt real și confirmat în totalitate.

EN: The property of an utterance to be deliberately presented as a real and fully confirmed fact.

Aserțiune ipotetică / Hypothetical assertion

RO: Enunț a cărui valabilitate depinde de îndeplinirea prealabilă a unei condiții sau a unui scenariu presupus.

EN: A statement whose validity depends on the prior fulfillment of a condition or a presumed scenario.

📊

Informații și știri de ultimă oră

Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.