Dicționarul de Expresii, Maxime și Locuțiuni Latine

• Adhuc sub iudice lis est — Aforism juridic și literar de origine latină, extras din 'Ars Poetica' de Horațiu, tradus literal prin 'Procesul este încă în fața judecătorului' sau 'Disputa nu a fost încă soluționată'. În sens structural și conceptual, expresia este utilizată în terminologia legală și jurnalistică contemporană pentru a desemna o cauză aflată în curs de judecată, asupra căreia nu s-a pronunțat o sentință definitivă, interzicând speculațiile publice.
• Aes triplex — Expresie metaforică provenită din scrierile poetului latin Horațiu (Ode, I, 3), însemnând literal 'bronz întreit' sau 'aramă întreită'. În sens figurat, conceptul structural descrie un curaj extrem, o îndrăzneală ieșită din comun, o rezistență morală de nezdruncinat sau o inimă protejată de o armură spirituală impenetrabilă în fața pericolelor iminente ori a morții. Termenul a fost preluat pe scară largă în literatura universală și eseurile filozofice pentru a ilustra tăria de caracter.
• aeternum vale — Expresie metaforică provenită din limba latină, însemnând literal 'rămas-bun pe vecie' sau 'adio pentru eternitate'. În sens cultural și literar, acest concept structural este utilizat pentru a exprima un salut final, definitiv și tragic, rostit de obicei în fața morții, la mormântul unei persoane dragi sau în momentele de despărțire ireversibilă, fiind o formulă clasică întâlnită des în elegiile antice și inscripțiile funerare.
• Amantes, amentes — Locuțiune latină celebră provenită dintr-o comedie a dramaturgului Terențiu (Andria), tradusă literal prin 'Îndrăgostiții sunt nebuni' sau 'Cei ce iubesc sunt lipsiți de minte'. Expresia evidențiază jocul de cuvinte paronimic dintre 'amantes' (îndrăgostiții) și 'amentes' (nebunii / cei fără minte), fiind utilizată de secole pentru a descrie starea de iraționalitate, idealism și pierdere a simțului practic ce însoțește pasiunea amoroasă intensă.
• aut caesar, aut nihil — Aforism celebru în limba latină care se traduce prin 'ori Cezar, ori nimic', utilizat pentru a exprima o ambiție nemăsurată, o hotărâre radicală sau o atitudine de tipul totul sau nimic într-o acțiune de mare anvergură. Paternitatea istorică a acestei devize este atribuită cel mai adesea principelui renascentist italian Cezar Borgia, cel care și-a clădit puterea pe strategii politice necruțătoare, simbolizând dorința absolută de succes suprem sau prăbușirea totală în obscuritate.