Dicționarul de Fizică și Știința Materialelor

• anizotrop — Care prezintă proprietăți fizice sau mecanice (cum ar fi conductibilitatea termică, elasticitatea, dilatarea ori refracția luminii) variabile în funcție de direcția de măsurare sau propagare prin acea substanță. Această caracteristică structurală este specifică majorității cristalelor și materialelor compozite, unde aranjamentul asimetric al atomilor determină un comportament fizic dependent de orientarea vectorială.