Dicționarul Limbii Române Vechi și al Variantelor de Grai

• abure — O formă arhaică sau variantă macro-dialectală rară de plural pentru emanațiile diafane, calde și umede care se ridică de pe un corp aflat în fierbere sau în curs de răcire; aburi subțiri sau bori de aer cald. În literatura romantică timpurie și în poezia populară, termenul era utilizat pentru a evoca o atmosferă mistică, o boare fină de vânt ori suflarea caldă și ocrotitoare a pământului reavăn în zori de zi.