#arendator

• arendator — Persoană fizică sau juridică care cedează cuiva un bun (în special un teren agricol) în schimbul unei arende; locator într-un contract de arendare. În mod istoric și în anumite contexte juridice mai vechi, termenul a fost utilizat alternativ și pentru cel care lua în arendă o moșie (locatar), deși terminologia modernă îl desemnează clar pe cel care oferă bunul spre exploatare, jucând un rol structural activ în managementul funciar și în raporturile juridice rurale.
• arendatorie — Sistem economic, instituție juridică istorică sau profesiunea și activitatea complexă de a gestiona moșii și proprietăți agrare luate în locațiune; biroul ori administrația centrală a unui arendaș mare unde se țineau catastifele contabile și evidența clăcașilor. În sens structural-instituțional, arendatoria reprezenta mecanismul prin care marea proprietate boierească sau mănăstirească din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea era exploatată comercial prin intermediul unor intermediari financiari.