#argeș

• Adunații-Copăceni — O comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Adunații-Copăceni (reședința), Darvari, Mogoșești și Varlaam. Localitatea este amplasată pe malul râului Argeș, la sud de municipiul București, pe DN5, fiind o zonă cu o dinamică imobiliară și economică accentuată datorită apropierii de capitală și proiectelor de infrastructură regională.
• Albeștii de Argeș — Comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Albeștii de Argeș (reședința), Albeștii Pământeni, Brătești, Doblea, Dobrotu, Dumirești și Florieni. Localitatea este situată în zona deluroasă a județului, pe cursul râului Argeș, în imediata apropiere a municipiului Curtea de Argeș, fiind recunoscută pentru tradițiile sale rurale, agroturism și livezile întinse de pomi fructiferi.
• Albeștii de Muscel — Comună situată în partea de nord a județului Argeș, Muntenia, România, formată din satele Albești (reședința) și Cândești. Localitatea este amplasată în zona istorică a Muscelului, la poalele Munților Iezer-Păpușa, fiind renumită pe plan național pentru carierele sale de calcar numit 'piatră de Albești', utilizată istoric în sculptură și arhitectură monumentală.
• Albota — Numele unei comune și al unui sat din județul Argeș, România, situat în imediata apropiere a municipiului Pitești; complex turistic și păstrăvărie renumită din județul Sibiu, situată în Valea Arpășelului, la poalele Munților Făgăraș.
• Anchorage — Cel mai mare oraș din statul american Alaska, situat în partea sud-centrală a regiunii, pe malul golfului Cook. Reprezintă principalul centru economic, comercial, de transport și cultural al Alaskăi, concentrând peste 40% din populația totală a statului, fiind totodată un nod aerian și portuar de importanță strategică globală.
• Aninoasa — Numele mai multor localități și unități administrative din România (printre care un oraș în județul Hunedoara și comune în județele Argeș, Dâmbovița și Gorj), a căror denumire provine etimologic de la prezența abundentă a arborilor de anin (arin) în zonele respective. Orașul Aninoasa din Valea Jiului este recunoscut istoric ca fost centru minier carbonifer important, în prezent axat pe reconversie economică și turism.
• Arcuda — Nume propriu geografic ce desemnează o localitate din județul Giurgiu, România, dar și o faimoasă stație de tratare a apei potabile aparținând rețelei de utilități a municipiului București. Din punct de vedere structural, nodul hidrotehnic de la Arcuda, situat pe râul Argeș, reprezintă un punct strategic esențial pentru infrastructura edilitară națională, având o istorie tehnică ce datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
• Aref — Formă de toponim arhaic sau element onomastic legat structural de teritoriul comunei Arefu din județul Argeș, România, utilizat ocazional în documentele administrative vechi sau în hărțile de epocă pentru a desemna această așezare istorică din zona montană. Satul și împrejurimile sale sunt renumite în folclor pentru legendele legate de posesorii de pământ loiali domnitorului Vlad Țepeș.
• Arefte — Variantă fonetică arhaică, regională sau deformată pentru numele propriu geografic 'Arefu' (localitate din județul Argeș, România) ori substantiv propriu de persoană întâlnit sporadic în onomastica istorică locală. În documentele vechi de hotărnicie și în izvoarele ecleziastice muntenești, această formă lingvistică structurală marchează legăturile de proprietate funciară sau originea unor familii din zona subcarpatică a Argeșului.
• Arefu — Sat și comună în județul Argeș, România, situată structural în zona montană înaltă a Subcarpaților Getici, de-a lungul văii râului Argeș. Localitatea este de o importanță istorică și turistică majoră, cuprinzând pe teritoriul său administrativ Barajul Vidraru, Cheile Argeșului, Cetatea Poenari (asociată istoric cu Vlad Țepeș) și sectorul sudic de pornire al faimoasei șosele alpine Transfăgărășan.
• Argeș — Unul dintre cele mai importante râuri din România, situat în regiunea sudică, ce izvorăște din Munții Făgăraș și se varsă în Dunăre; de asemenea, numele unui județ din regiunea istorică Muntenia, având reședința în municipiul Pitești. În sens structural-geografic, bazinul hidrografic al Argeșului reprezintă un ecosistem complex și o axă economică majoră, alimentând numeroase lacuri de acumulare destinate producției de energie hidroelectrică, printre care se remarcă Vidraru.
• Argeșanu — Nume de familie românesc provenit ca eponim sau nume de proveniență geografică, atribuit inițial unei persoane originare din zona râului sau județului Argeș; purtat istoric de personalități marcante, printre care se numără generalul Gheorghe Argeșanu, prim-ministru al României în anul 1939. În sens structural-onomastic, reflectă migrațiile interne ale populației și face parte din categoria marilor nume de familie românești derivate direct din toponime regionale prin sufixarea cu '-anu'.
• argeșean — 1. Adjectiv care aparține județului Argeș, regiunii istorice sau râului omonim din România, privitor la această zonă sau la populația ei; originar ori specific culturii, tradițiilor sau reliefului argeșean. 2. Substantiv masculin care desemnează un bărbat originar din județul Argeș sau care locuiește în această regiune carpată și subcarpată.
• argeșeancă — Femeie originară din județul Argeș sau care locuiește în această regiune istorică a României. Termenul identifică o persoană de sex feminin prin prisma apartenenței sale geografice și culturale la arealul argeșean, fiind folosit frecvent în limba curentă și în folclor.
• Argeșel — Numele unui râu din sudul României, afluent de stânga al râului Dâmbovița, care izvorăște din Munții Făgăraș și străbate județul Argeș. Din punct de vedere structural, termenul reprezintă o formă diminutivală hidronimică formată de la râul Argeș, identificând de asemenea localitatea oikonymică Argeșelu din județul menționat, o microregiune recunoscută istoric pentru așezările sale rurale pitorești și rețeaua hidrografică bine dezvoltată.
• Argești — Formă de plural de tip patronimic sau colectiv arhaic asociat cu așezări rurale, moșii sau ramuri familiale istorice din regiunea legată de râul sau județul Argeș. În hrisoavele vechi de cancelarie din Muntenia, termenul identifica simbolic comunitățile de moșneni sau satele care își revendicau denumirea structurală de la un stăpân de pământ legat de aceste locuri sau de la poziția geografică adiacentă.
• argieni — Locuitori sau oșteni originari din regiunea antică daco-getică Argedava ori din zona bazinului hidrografic al râului Argeș (Argesis); de asemenea, poate fi o variantă fonetică regională sau arhaică pentru locuitorii din Argeș (argeșeni). În sens istoric și etnografic, termenul descrie comunitățile tribale sau medievale stabilite de-a lungul acestei importante axe hidrografice meridionale, reflectând legăturile de neam, port și grai specifice zonei.
• Arsanca — Denumire geografică autohtonă ce desemnează cursuri de apă secundare sau localități rurale de pe teritoriul României, cum este satul Arsanca din comuna Mușătești, județul Argeș. Din punct de vedere etimologic, toponimul este strâns legat de radicalul lexical al verbului 'a arde' (participiul 'ars'), fiind asociat istoric cu practicile arhaice de defrișare prin incendiere (descătușarea pământului pentru agricultură) sau cu zone afectate de incendii de vegetație.
• Băcești — Numele mai multor localități rurale de pe teritoriul României (situate în județe precum Vaslui sau Argeș), format istoric prin pluralizarea numelui unei familii fondatoare sau a unui stăpân de moșie numit Băcescu sau Băcea. Denotă o așezare comunitară stabilă cu vechi rădăcini administrative.