#arhaism romanesc
- apropiaș — Persoană din anturajul imediat al cuiva, ruda de sânge sau vecin de încredere dintr-o comunitate rurală tradițională; om de casă, sfetnic ori prieten intim. Ca adjectiv, descrie pe cineva aflat în relații strânse de rudenie, alianță sau vecinătate directă.
- apropiașă — Forma feminină pentru apropiaș; femeie din anturajul imediat, rudă de sânge, vecină de încredere sau prietenă intimă într-o comunitate rurală tradițională ori la curțile boierești. Ca adjectiv, descrie o persoană de sex feminin aflată în relații strânse de rudenie, alianță sau proximitate structurală directă.
- apropiătoriu — Formă arhaică a adjectivului apropiator, utilizată în vechile texte bisericești, juridice sau cronici medievale pentru a descrie o acțiune, un proces ori o persoană care produce apropiere, reconciliere sau care aduce elemente disparate în proximitate directă.
- apropietoriu — Formă arhaică sau regională cu modificarea vocalică 'e' pentru adjectivul apropiătoriu (apropiator); care produce apropiere, reconciliere sau care aduce elemente disparate în proximitate directă. Termenul se întâlnea rar în scrierile premoderne, hrisoave bisericești sau administrative locale.
- apropiitoriu — Formă arhaică literară bazată pe radicalul standard al verbului 'apropia', utilizată în manuscrisele bisericești și juridice vechi pentru a califica un agent, un sol sau un proces care aduce reconciliere, unificare sau proximitate.
- aruncuna — Un termen regional rar întâlnit în graiurile vechi românești, desemnând o fâșie îngustă de pânză, o legătură textilă rudimentară sau capătul de material textil care rămânea nefolosit după tăierea unei bucăți mai mari de țesătură la război. În sens figurat, în anumite comunități rurale izolate, cuvântul descria acțiunea simbolică de aruncare sau potrivire a urzelii în timpul pregătirii firelor pentru țesutul tradițional.