#asau

• Agribiciu — Denumirea a două localități rurale din România: un sat în comuna Budești din județul Bistrița-Năsăud și un sat în comuna Ciucea din județul Cluj. Localitățile sunt așezate în reliefuri colinare specifice Podișului Transilvaniei, păstrând o arhitectură tradițională și fiind atestate documentar încă din secolele medievale ca așezări cu o economie predominant agrară.
• Apatiu — Localitate rurală componentă a orașului Chiochiș din județul Bistrița-Năsăud, situată în regiunea istorică Transilvania, România. Așezarea este amplasată într-o zonă de dealuri joase și este recunoscută din punct de vedere demografic ca o comunitate tradițională de mici dimensiuni, axată istoric pe pomicultură și culturi de subzistență.
• Ardan — Numele unei localități (sat) din România, situată în județul Bistrița-Năsăud, aparținând administrativ de comuna Șieu. Din punct de vedere structural-geografic și istoric, Ardanul reprezintă o așezare transilvăneană veche, atestată documentar din Evul Mediu, caracterizată printr-o comunitate rurală tradițională, un relief colinar specific Podișului Transilvaniei și o economie bazată istoric pe agricultură și pomicultură.
• Asău — Numele unei comune și al unui sat reședință din județul Bacău, Moldova, România, situat în zona montană a văii Trotușului. Localitatea este recunoscută istoric pentru exploatările sale forestiere, relieful pitoresc format din masive muntoase și bazine hidrografice, fiind totodată un punct de referință în rețeaua administrativă rurală a regiunii.
• asăujan — Persoană originară din comuna sau satul Asău (județul Bacău) ori al cărei domiciliu stabil se află în această localitate. Ca adjectiv, se referă la elemente specifice, tradiții, produse sau caracteristici teritoriale ce aparțin ori sunt specifice acestei zone din valea Trotușului.
• asaul — Formă articulată sau variantă lexicală veche pentru asau ori asas, desemnând un străjer, paznic de noapte sau executor public subordonat unei autorități administrative din perioada medievală sau premodernă a Principatelor Române. În anumite contexte regionale, termenul poate face referire structurală și la un topor de luptă, o unealtă specifică de tăiat sau o formă derivată din hidronime ori toponime locale.