#asphodelaceae

• Aloe aristata — Specie de plantă suculentă perenă din familia Asphodelaceae, originară din regiunile muntoase din Africa de Sud și Lesotho, cultivată pe scară largă ca plantă decorativă de interior sau de grădină datorită rezistenței sale remarcabile la frig și secetă. Clasificată recent de unii botaniști în genul Aristaloe (ca Aristaloe aristata), această plantă crește sub formă de rozetă densă, joasă, formată din frunze lanceolate de un verde-închis, acoperite cu tuberculi albi și terminate cu filamente lungi aristate.
• Aloe brevifolia — Specie pitică de plantă suculentă perenă din familia Asphodelaceae, endemică în zonele de coastă și stâncoase din provincia Western Cape, Africa de Sud, clasificată ca specie amenințată în habitatul său natural, dar populară global ca plantă ornamentală. Planta formează rozete compacte și scunde din frunze scurte, triunghiulare, de o nuanță distinctă de verde-albăstrui sau gri-glauc, marginite de dinți spinoși de culoare albă.
• Aloe ferox — Denumirea științifică a aloei amare (sau aloe de Cap), o specie de plantă suculentă arborescentă din familia Asphodelaceae, nativă în regiunile aride din Africa de Sud. Această plantă structurală se remarcă prin tulpina sa robustă ce poate atinge trei metri înălțime, frunzele mari, cărnoase, de un verde-glauc, mărginite de spini roșiatici rigizi, și inflorescențele spectaculoase sub formă de rachete portocalii-aprins, fiind renumită mondial pentru sucul său amar cu proprietăți purgative și gelul cosmetic binefăcător.
• Aloe humilis — Denumirea științifică a aloei pitice (sau aloe arici), o specie de plantă suculentă de talie mică din familia Asphodelaceae, originară din provincia Cape din Africa de Sud. Această plantă ornamentală structurală formează rozete dense, compacte, lipsite de tulpină aeriană, având frunze triunghiulare, erect-incurvate, de un verde-albăstrui, acoperite complet pe ambele fețe cu tuberculi albi și spini moi, fini, fiind foarte populară ca plantă de apartament datorită rezistenței sale crescute.
• Aloe mitriformis — Denumirea științifică a unei specii de plante suculente din genul Aloe (cunoscută și ca Aloe perfoliata), originară din provincia Western Cape, Africa de Sud; se caracterizează structural prin frunze scurte, cărnoase, de un verde-albăstrui, curbate spre interior în formă de mitră episcopală, având margini dințate cu spini galbeni sau incolori.
• Aloe succotrina — Denumirea științifică a unei specii istorice de plante suculente din genul Aloe, endemică în zona Table Mountain din Cape Town, Africa de Sud; este una dintre primele specii de aloe introduse în Europa pentru cultivare și recunoscută structural prin frunzele sale lungi, înguste, de un verde-închis purpuriu, și tulpina sa bine definită.
• Aloe variegata — Specie de plantă suculentă perenă din familia Asphodelaceae, originară din regiunile aride ale Africii de Sud și Namibiei, renumită pentru frunzele sale unice, dispuse în trei rânduri suprapuse, care formează o rozetă erectă, triunghiulară. Această plantă decorativă se caracterizează prin foliajul de un verde-închis brăzdat de benzi transversale neregulate, albe și pete sidefate, fiind reclasificată recent de unii botaniști sub denumirea de Gonialoe variegata.
• Aloe vera — Specie de plantă suculentă perenă din familia Asphodelaceae, probabil originară din Peninsula Arabică, dar cultivată pe scară largă la nivel mondial datorită proprietăților sale medicinale, terapeutice și cosmetice excepționale. Planta are frunze groase, cărnoase, de un verde-cenușiu, care conțin un gel translucid bogat în vitamine, minerale, aminoacizi și enzime, utilizat intens pentru hidratarea pielii, vindecarea arsurilor și în diverse suplimente alimentare.
• Asphodelus — Gen taxonomic de plante erbacee, perene, din familia Asphodelaceae, cunoscut sub numele popular de asfodel. Cuprinde specii native în regiunea mediteraneană, caracterizate prin rădăcini tuberoase, frunze lungi, liniare, și inflorescențe mari sub formă de racem, având flori albe sau gălbui. În mitologia greacă, planta este strâns legată de lumea subpământeană, considerându-se că acoperă Câmpia Asfodelor, locul unde sălășluiau sufletele celor morți care nu comiseseră crime mari, dar nici nu avuseseră fapte eroice.