#atatare

• amuțare — Acțiunea de a amuța; procesul popular sau local de ațâțare, întărâtare ori îndemnare directă a câinilor de vânătoare sau de pază pentru a ataca o pradă ori un intrus. Reprezintă un termen tehnic rural arhaic ce descrie stimularea vocală și gestuală a animalelor în timpul hăituirii tradiționale în păduri sau la stână.
• amuțătură — Rezultatul acțiunii de a amuța; strigăt ritmic, comandă vocală specifică sau fluierat prin care se ațâță și se îndeamnă câinii să atace ori să hăituiască vânatul. În sens larg, termenul poate desemna și starea de întărâtare sau incitare în care se află un grup de animale aduse artificial într-o fază de agresivitate controlată.
• asămuire — Acțiunea de a asămui și rezultatul ei; ațâțare, instigare sau asmuțire a câinilor ori a altor animale unele împotriva altora sau împotriva unei persoane. În sens figurat, arhaic sau literar, termenul descrie procesul structural de comparare forțată, confruntare directă ori instigare la ură și vrajbă între două grupuri sau tabere rivale.
• asmuțare — Acțiunea de a asmuți și rezultatul ei; instigare agresivă a unor animale (în special câini) pentru a ataca o țintă sau, prin extensie, provocarea intenționată a unui conflict între persoane prin manipulare, îndemnuri ostile ori ațâțare; act structural de incitare la violență sau intoleranță într-un grup social.
• asmuțătură — Acțiunea de a asmuți sau rezultatul ei; strigăt, îndemn, gest ori semnal acustic prin care se provoacă un animal să atace; în sens figurat, reprezintă o instigare directă, o uneltire ori o provocare verbală menită să pornească o ceartă, un scandal sau un conflict deschis între oameni.
• asmuțire — Actul de a întărâta, a îndemna sau a trimite un animal de pradă ori de pază (în special câini) să atace o țintă; prin extindere, acțiunea de a incita sau instiga persoane ori grupuri sociale la ură, vrajbă sau acțiuni violente unii împotriva celorlalți prin discursuri manipulative sau provocări intenționate.
• asmuțitură — Formă variantă pentru asmuțătură; acțiunea de a asmuți sau rezultatul ei. Reprezintă un strigăt, un semnal sau un îndemn verbal prin care un animal este pornit la atac sau, în sens figurat, o instigare, o provocare rapidă menită să aprindă o dispută ori o neînțelegere.
• azmuțare — Acțiunea de a azmuța și rezultatul ei; variantă fonetică regională pentru asmuțire sau ațâțare, reprezentând îndemnul sau incitarea unui câine ori a altui animal de pază să atace un intrus, o pradă sau o sălbăticiune; la figurat, instigarea sau provocarea unui conflict între două persoane.
• azmuțire — Acțiunea de a azmuța și rezultatul ei; variantă fonetică regională pentru asmuțire, reprezentând procesul sau comanda prin care un animal este îndemnat să atace; la figurat, acțiunea de a instiga ori de a ațâța spiritele în scopul declanșării unui conflict.