#avedere

• avedeare — Formă arhaică timpurie sau variantă grafică și fonetică a substantivului avedere, reprezentând acțiunea de a aduce la cunoștință, de a demonstra sau de a dovedi un fapt cu probe clare; în vechile hrisoave juridice și bisericești, termenul exprima publicarea oficială, manifestarea vizibilă ori scoaterea la lumină a unui adevăr ascuns. Structura sa păstrează diftongarea arhaică specifică procesului de trecere a verbelor de conjugarea a II-a în substantive de acțiune.
• avedere — Arhaism lingvistic ce desemnează acțiunea de a aduce la cunoștință, de a demonstra, de a arăta în mod evident sau de a pune în clar; cel mai frecvent, rădăcina termenului supraviețuiește în limba modernă în interiorul locuțiunii adverbiale 'în vedere' sau prin intermediul verbului 'a adeveri'. În textele vechi de secol XVIII, reprezenta darea în vileag, evidența juridică sau actul prin care un fapt devenea clar pentru toți cei prezenți.
• avederea — Forma articulată hotărât a substantivului arhaic avedere, reprezentând acțiunea completă și specifică de dăruire în vileag, demonstrare publică sau clarificare juridică a unei stări de fapt; în documentele administrative din Țara Românească și Moldova, desemna actul nominal prin care o dovadă, un hrisov sau un testament era adus în fața scaunului de judecată pentru a i se recunoaște valabilitatea. Textul subliniază starea de deplină evidență și transparență a unui adevăr istoric dovedit.