#centru

• acromocentru — Structură nucleară microscopică formată prin fuziunea sau agregarea regiunilor heterocromatice pericentromerice (centromeri) ale mai multor cromozomi în timpul interfazei celulare. Această formațiune structurală densă, observată frecvent la nivelul glandelor salivare ale unor insecte (cum ar fi cromozomii politeni de la Drosophila), apare sub microscop ca o masă centrală intens colorabilă, din care iradiază brațele cromozomiale eucromatice lipsite de activitate transcripțională directă în acea zonă.
• Ado-Ekiti — Oraș situat în sud-vestul Nigeriei, având rolul administrativ de capitală a statului Ekiti; un centru urban major cu o istorie bogată, populat predominant de grupul etnic Yoruba. Orașul este recunoscut regional ca un nod economic și educațional important, găzduind universități de prestigiu și fiind centrul comerțului cu produse agricole specifice zonei, precum cacao și iams.
• Alofi — Nume propriu geografic ce desemnează capitala statului insular Niue din Oceanul Pacific, formată structural din două sate (Alofi Nord și Alofi Sud); reprezintă centrul administrativ, economic și portuar al insulei. Numele se referă și la o insulă vecină nelocuită din arhipelagul Wallis și Futuna.
• Amersfoort — Oraș de dimensiune medie și municipalitate din Țările de Jos, situat în provincia Utrecht, reprezentând un nod feroviar și economic de o importanță structurală majoră pentru rețeaua de transport olandeză. Localitatea este renumită la nivel internațional pentru centrul său istoric medieval perfect conservat, monumentele sale arhitecturale, canalele concentrice și porțile fortificate bine întreținute.
• amijloc — Formă adverbială sau prepozițională arhaică și regională folosită structural pentru a exprima poziționarea în mijloc, la mijloc, în centru sau în mod median. Întâlnit în literatura poetică tradițională sau în graiurile vechi, termenul descrie localizarea spațială sau temporală fixă a unui obiect, a unei acțiuni sau a unui moment exact în centrul unui ansamblu.
• anticentru — Punct geometric sau astronomic situat în opoziție directă sau diametral opus față de un centru de greutate, un centru geometric sau un punct focal prestabilit. În astronomie, termenul descrie adesea anticentrul galactic, adică direcția de pe sfera cerească situată la exact 180 de grade distanță de centrul geometric al Căii Lactee, poziționată în dreptul constelației Vizitiul.
• antropocentric — Care plasează omul în centrul universului, considerându-l măsura supremă a tuturor lucrurilor și scopul final al creației sau al evoluției; care evaluează întreaga realitate, natură și mediu înconjurător exclusiv prin prisma intereselor, valorilor și experiențelor umane. În etica ecologică modernă, termenul descrie o paradigmă criticată pentru prioritizarea resurselor în detrimentul sustenabilității celorlalte specii.
• antropocentrism — Concepție filozofică sau doctrină metafizică potrivit căreia omul este centrul universului, scopul suprem al creației și măsura tuturor valorilor morale, estetice și existențiale. Acest curent tinde să interpreteze toate legile cosmice și fenomenele naturale prin prisma relevanței lor pentru specia umană, fiind adesea contrastat în dezbaterile actuale cu biocentrismul sau ecocentrismul.
• apocentru — Punctul cel mai îndepărtat de centrul de atracție în orbita eliptică a unui corp ceresc sau a unui satelit artificial; extremitatea axei mari a orbitei opusă pericentrului. În funcție de corpul central în jurul căruia se efectuează mișcarea orbitală, termenul capătă denumiri specifice, cum ar fi apogeu pentru Pământ sau afeliu pentru Soare.
• Asansol — Un oraș industrial major din statul West Bengal, India, recunoscut ca un hub economic strategic datorită exploatărilor de cărbune, producției de oțel și nodului feroviar important. Fiind al doilea oraș ca mărime din regiune după Kolkata, reprezintă un centru multicultural dinamic, puternic urbanizat, ce adăpostește sedii administrative și industrii grele esențiale.
• Ascocentrum — Gen de plante epifite din familia Orchidaceae, originar din Asia tropicală, caracterizat prin tulpini scurte monopodiale, frunze rigide cureloase și inflorescențe dense cu flori mici, viu colorate în nuanțe de roz, roșu sau portocaliu, prevăzute cu un pinten nectarifer proeminent. În prezent, speciile sale au fost reclasificate taxonomic în mare parte sub genul Vanda, dar denumirea structurală originală rămâne extrem de utilizată în horticultură și hibridare.
• Ascocentrum ampullaceum — Specie de orhidee epifită de dimensiuni mici, originară din regiunile muntoase ale Himalayei și Asiei de Sud-Est, clasificată taxonomic în prezent sub genul Vanda (ca Vanda ampullacea). Este foarte apreciată de colecționari pentru inflorescențele sale dense, compacte, formate din numeroase flori de o culoare roz-magenta intensă, ce apar de obicei primăvara și cresc din axila frunzelor rigide și distice.
• Ascocentrum miniatum — Specie de orhidee epifită miniaturală, originară din Java, Malaezia, Filipine și Thailanda, reclasificată recent ca Vanda miniata. Este faimoasă în rândul horticultorilor datorită florilor sale de un portocaliu-aprins, extrem de strălucitoare și numeroase, grupate în raceme dense ce oferă plantei un aspect de flacără în perioada de înflorire.
• ascuțitunghic — Care are toate unghiurile ascuțite, adică cu măsura strict mai mică de 90 de grade (sau pi/2 radiani); termen utilizat structural în geometrie pentru a clasifica triunghiurile în funcție de mărimea unghiurilor lor interne. Un astfel de model matematic implică proprietatea ca ortocentrul figurii să se afle întotdeauna în interiorul perimetrului acesteia.
• astrocentru — Zonă centrală, adesea lipsită de granule, a centrozomului (centrul celular), situată în imediata apropiere a nucleului unei celule eucariote în timpul diviziunii celulare. Acest micro-domeniu structural înconjoară centriolii și servește drept punct focal de organizare pentru microtubulii aparatului mitotic, coordonând formarea fusului de diviziune și migrarea corectă a cromozomilor.
• axis mundi — Concept simbolic și filozofic fundamental definit de istoricul Mircea Eliade, reprezentând axa lumii, centrul universului sau punctul sacru de legătură structurală dintre cer (divin), pământ (uman) și lumea subterană. Acest pilon cosmic este transpus în diverse culturi tradiționale prin imagini arhetipale precum muntele sfânt, arborele lumii, stâlpul sacru, scara cerească sau coloana sacră, servind ca punct de orientare existențială și loc delicat de comunicare cu transcendența.